Ioan Clămparu îi cere 200.000 de lei unui doctor care i-a întrerupt tratamentul medical. Boală gravă dezvoltată în penitenciar de liderul interlop

Condamnări în Spania, Italia și România

În plus, deținutul a formulat și plângere penală față de cadrul medical care activează la Spitalul Militar de Urgență „Dr Constantin Papilian” din Cluj-Napoca. Inițial, plângerea a fost clasată, dar un judecător a obligat procurorul să reia cercetările și să audieze persoanele implicate în cauză.

Clămparu execută pedeapsa, în regim „închis”, la Penitenciarul Aiud începând cu anul 2015, când a fost extrădat din Spania. Liderul interlop avea la momentul respectiv trei condamnări, în Spania, Italia și România, care însumau aproape 50 de ani de închisoare. 

Magistrații români au decis, în 2017, ca acesta să execute 25 de ani în România și să scadă din pedeapsă perioada de patru ani cât s-a aflat în stare de arest, în Spania. Bărbatul de 56 de ani a ispășit până în prezent 14 ani, perioadă la care se adaugă și eventualele zile câștigate în penitenciar. 

Acuză că nu a fost informat de către medic

Deținutul a fost diagnosticat cu o boală gravă de ficat, pentru care a urmat un tratament în penitenciar. 

La un moment dat, un medic a decis să întrerupă tratamentul, având în vedere riscul ridicat al acestuia „de a dezvolta o formă severă de COVID” și lipsa de tolerență la medicamentul administrat. 

„După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția. Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate”, susține deținutul în acțiunea ce urmează a fi judecată de Tribunalul Cluj. 

Clămparu afirmă că medicul i-a întrerupt tratamentul administrat cu încălcarea protocolului medical în vigoare și cu „încălcarea obligaţiei fundamentale” de a-l informa în legătură cu motivele deciziei şi consecințele continuării sau întreruperii administrării medicației. 

Plângerea la Colegiul Medicilor, respinsă

Deținutul mai spune că numai el era în măsură, în funcție de informarea asupra riscurilor de către medic, să solicite întreruperea tratamentului. Acesta a depus o plângere și la Colegiul Medicilor, care a fost respinsă. 

Medicul acuzat (Ioana C.) susține că întreruperea tratamentului a fost corectă, lucru certificat și de Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor Cluj. 

„S-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum şi prin observarea creşterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului. Este recunoscut ştiinţific că progresiunea afecțiunii este întâlnită la 10-15% dintre pacienți la doi ani și la 70-80% dintre pacienți la 5-10 ani de la stabilirea diagnosticului, fapt evidențiat și în decizia Colegiului Medicilor”, afirmă medicul.

Cadrul medical mai susține că tratamentul a fost întrerupt nu doar din cauza riscului de infectare cu virusul SARS COV 2, ci mai ales ca urmare a lipsei de toleranță la tratament și că în foaia de observație a pacientului există consimțământul informat al acestuia, sub semnătură, despre posibilitatea de întrerupere a medicației. Cauza urmează să fie analizată de un judecător într-o ședință programată pe data de 30 octombrie 2025.

Procurorul, obligat să audieze și medicul

În paralel, deținutul a depus și plângere penală față de medic, pentru infracțiunea de vătămare corporală, dar un procuror a emis o ordonanță de clasare. Clămparu a continuat demersul juridic și a obținut o reluare a cercetărilor. 

„Pentru stabilirea corectă a încadrării juridice, organul de cercetare penală trebuia să administreze o minimă probațiune și avea obligația de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea stabilirii unei situații de fapt legale și temeinice. În cazul de față se impune o minimă cercetare din partea organului de urmărire penală pentru stabilirea încadrării juridice corecte a faptei reclamate, respectiv audierea medicului curant și administrarea probei cu înscrisuri în sensul analizării concluziilor cercetării disciplinare a medicului de la Colegiul Medicilor”, a stabilit un magistrat de la Judecătoria Cluj-Napoca. 

Acesta a constatat că procurorul a realizat doar o audiere a deținutului, fără a administra și alte probe în cauză.

A urmat liceul în penitenciar

În penitenciar, Clămparu s-a înscris la școală pentru a urma clasele de liceu. La un moment dat, chiar a dat în judecată conducerea închisorii pentru că nu s-a mai putut înscrie în clasa a XI-a. El a urmat cursurile organizate în colaborare cu Liceul Tehnologic Agricol Ciumbrud cu scopul declarat ca, după liberare, să poată să se ocupe de cultivarea unui teren agricol pe care îl deține. 

În 2022, a semnat, alături de alți deținuți, un volum de poeme, eseuri, proză scurtă, lucrări de grafică și fotografie realizate în Penitenciarul Aiud, dedicat poetului Mihai Eminescu.

Clămparu, supranumit și „Cap de porc”, este considerat şeful uneia dintre cele mai mari reţele de proxenetism din Europa ultimelor decenii. Și-a început cariera infracţională în 1988, când a ucis în bătaie o persoană întâlnită întâmplător pe stradă, în Botoşani. Pentru această faptă a stat la închisoare zece ani, între 1988 şi 1998. După gratii, şi-a cunoscut o parte dintre „asociaţii” de mai târziu, împreună cu care, între 2001 şi 2004, a pus pe picioare o reţea de proxenetism care „exporta” în Spania sute de femei din România şi Republica Moldova. 

Tinerele care au ajuns să lucreze pentru reţea erau, iniţial, induse în eroare, spunându-li-se că merg la Madrid pentru a se angaja ca dansatoare, cameriste sau chelneriţe. După ce ajungeau în capitala Spaniei erau obligate să se prostitueze în parcul Casa de Campo. 

În fiecare seară, un număr de 120-150 de prostiuate erau aduse în parc și puse să câștige bani pentru cei aproximativ 40 de membri ai clanului. Dacă refuzau, femeile erau bătute, ameninţate cu moartea și terorizate că familiile lor din România aveau să fie ucise. Reţeaua a avut ca model modul de acţiune, regulile şi pedepsele utilizate în cadrul Camorrei italiene.

Gruparea a fost parţial destructurată în 2004, când 13 dintre locotenenţii lui Clămparu au fost arestaţi. Acesta din urmă a reuşit să se facă nevăzut din calea poliţiei şi a fost judecat în lipsă, de către instanţele din România, care l-au condamnat la 13 ani de închisoare. 

În septembrie 2011, obosit să se ascundă, Clămparu s-a predat autorităţilor spaniole, care l-au judecat şi l-au condamnat, la rândul lor, la 30 de ani de închisoare. În Italia a fost judecat pentru trafic de droguri și a primit 18 ani de închisoare. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro