Pe 13 iunie, Israelul a lansat operațiunea Rising Lion, o ofensivă fără precedent împotriva capacităților militare și de securitate, precum și împotriva infrastructurilor nucleare ale Iranului. Statele Unite au intervenit nouă zile mai târziu și au bombardat, la rândul lor, trei situri nucleare iraniene în cadrul operațiunii Midnight Hammer.

„În caz de potențiale negocieri, unul dintre subiectele la ordinea zilei se va referi la nevoia ca Statele Unite să dea socoteală și de a solicita despăgubiri pentru agresiunea militară împotriva instalațiilor nucleare pașnice ale Iranului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmaeil Baghaei. Întrebat despre eventualitatea unor negocieri directe, Baghaei a răspuns negativ.

Administrația Trump a calificat drept „ridicolă” cererea de compensații a regimului de la Teheran.

Iranul și Statele Unite erau angajate în negocieri pentru încheierea unui nou acord privind programul nuclear iranian atunci când Israelul și-a lansat ofensiva, având ca obiectiv declarat să oprească acest stat să dezvolte arme atomice. Teheranul a negat însă mereu că ar avea ambiții nucleare.

După război, Iranul a suspendat oficial orice cooperare cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), estimând că agenția ONU este responsabilă parțial de declanșarea operațiunii Rising Lion.

Esmaeil Baghaei a susținut luni că Iranul rămâne angajat în respectarea Tratatului de neproliferare nucleară, criticând în același timp „abordarea politizată și neprofesionistă” a AIEA.

Potrivit acestuia, directorul adjunct al AIEA este așteptat în Iran „în mai puțin de zece zile”. Anterior, regimul de la Teheran s-a declarat gata să reia cooperarea cu AIEA sub „o nouă formă”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.