Primul ou imperial

Rezultatul este primul ou imperial Fabergé: un ou din email alb, care se deschide și scoate la iveală un gălbenuș din aur. La rându-i, acesta se deschide și are în interior o micuță găină din aur – în interiorul căreia se află o replică în miniatură a coroanei imperiale și un pandantiv sub formă de ou, realizat dintr-un rubin (cele două surprize s-au pierdut în timp). Maria Feodorovna este atât de încântată de cadou încât țarul hotărăște să facă din asta o tradiție: în fiecare an, Carl Fabergé avea să creeze special pentru țarină un ou de Paști, având libertate deplină din punct de vedere artistic. Singura cerință a țarului este ca fiecare ou să aibă în interior o surpriză. Prin urmare, începând cu 1885, în fiecare an, Casa Fabergé livrează familiei imperiale, de Paști, un ou-surpriză. După moartea lui Alexandru al III-lea, în 1894, tradiția este păstrată de succesorul acestuia, tânărul țar Nicolae al II-lea, care comandă anual două ouă – unul pentru mama sa, Maria, și un altul pentru soția sa, Alexandra.

Atât de apreciate de familia imperiale, ouăle Fabergé capătă faimă națională, apoi chiar internațională. Ouăle imperiale sunt expuse pentru prima oară publicului din întreaga lume la Expoziția Universală din 1900, organizată la Paris. Capodoperele lui Fabergé uimesc atât juriul, cât și vizitatorii, iar faima atelierului explodează. Carl Fabergé primește comenzi să realizeze ouă similare și pentru alți clienți privați – precum Ducesa de Marlborough (Consuelo Vanderbilt), familia Rothschild sau Alexander Kelck, un aristocrat rus care comandă de-a lungul anilor șapte ouă Fabergé pentru soția sa.