VIDEO/ Istoricul Mădălin Hodor, despre Brigada Antiemigrație: ,,Spionajul românesc era a doua Securitate. Efectele au fost dramatice”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Istoricul Mădălin Hodor, cercetător CNSAS, a publicat o listă a colaboratorilor Departamentului Securităţii Statului (DSS) care lucrau în cadrul Brigăzii Antiemigraţie și se ocupau de urmărirea românilor de peste hotare. Ioan Aurel Pop, noul președinte al Academiei Române, ziaristul Cornel Nistorescu și sociologul Dorel Abraham sunt doar câteva dintre numele unei lungi înșiruiri. Mădălin Hodor a spus, la interviurile Libertatea Live, că brigada Securităţii desfășura acțiuni de ,,destrămare a emigrației” și ,,făcea propagandă în străinătate pentru a-l credibiliza pe Ceaușescu". Într-o intervenție telefonică, Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR, inclus și el pe această listă, a negat acuzațiile. La fel a făcut şi actualul președinte al Academiei Române, care însă a refuzat să le exprime în direct.
Cum funcţiona brigada?
Brigada a funcționat constant din 1948 până în 1989. A funcționat sub diverse nume (...) Această Unitate 0225 nu era înființată atunci, în anii '80, ci continua linia de preocupare a unor unități ale Securității de dinainte. Ce făcea reiese din regulamentul de organizare și funcționare. Desfășura acțiuni de destrămare a emigrației, de contracarare, de penetrare cu surse a emigrației, de propagandă împotriva unor membri ai emigrației. Era o unitate foarte activă, dirijată foarte țintit împotriva opozanților regimului Ceaușescu. Făcea și propagandă pentru regimul Ceaușescu. Difuza articole elogioase în ziarele din străinătate, care erau înființate de Securitate (...) Era o operă de susținere a regimului, propagandă făcută în străinătate pentru a-l credibiliza pe Nicolae Ceaușescu. Linia naționalist-comunistă a lui Ceaușescu era susținută de aceste acțiuni.
Cei nominalizați neagă că ar fi colaborat cu Securitatea. Cum se explică prezenţa lor pe această listă?
Acest document spune explicit «listă de colaboratori». Poate fi ușor deranjantă această chestiune pentru persoanele în speță, dar nu am acuzat pe nimeni că și-a turnat rudele. Nu puteai să te regăsești pe listă decât dacă îndeplineai acțiunile Brigăzii antiimigrație. Din moment ce nu erau membri ai exilului pe care brigada îi urmărea, nu erau decât colaboratori. În speța de față vorbim despre o corespondență între două unități ale CIE (Centrul de Informații Externe, n.r.). Listă trimisă către evidența centrală. Dosarele acestor persoane sunt deținute de SIE și unele nu sunt predate la CNSAS. Am putea regăsi informații pe care domnii Adrian Vasilescu și Ioan Aurel Pop sunt curioși să le afle. Ce activitate au avut pentru a justifica prezența lor pe această listă. Țin să spun că eu am încercat să obțin aceste liste cu o lună înainte ca domnul Pop să devină președinte al Academiei Române. Cea mai vizibilă consecință (a activității brigăzii – n.r.) este aceea că nu a existat o coagulare a exilului românesc. Brigada și-a îndeplinit obiectivele. A fragmentat exilul. Mai există și alte liste, pe care le voi publica în perioada următoare. Îmi pare bine că s-a stârnit o discuție. De doi ani vorbim doar despre Securitatea internă, despre poliția politică, în vreme ce a doua Securitate, una mult mai eficientă și mai dură, DIE, a intrat într-un con de umbră. Nu vorbește nimeni, pe principiul că se ocupa cu ce se ocupă azi. Spionajul românesc era a doua Securitate, făcea aceeași poliție politică, doar că în străinătate. Efectele au fost mai dramatice. Au manipulat opinia publică până când Ceaușescu părea un lider prizabil.
Dumneavoastră aţi făcut cercetarea în timpul liber. De ce nu a fost CNSAS?
De la CNSAS nu ne putem aștepta decât la ceea ce poate face legal. Funcționează în baza unei legi care a fost votată de genul acesta de oameni. De ei și de pionii lor politici. Ce să facă cu o lege care îl castrează, care nu îi permite să facă o deconspirare coerentă, eficientă, cu consecințe juridice? Pe mine m-a motivat faptul că aceste lucruri trebuie spuse. Eu nu vreau să intru în istorie ca omul care a văzut listele acestea și nu a făcut nimic
Reacția lui Adrian Vasilescu
"Eu, cu asemenea brigadă nu am avut de-a face. Eu am avut legături cu ofițeri de securitate în calitatea mea de jurnalist la Scânteia Tineretului (...) N-am semnat pe cineva și nu am făcut asta la Securitate. Nu am dat niciodată vreo referire la vreun nume. (...) Nu pot să-mi dau seama de ce sunt pe listă. Nu am avut întâlniri cu ofițeri de la această brigadă și, chiar dacă erau, nu am știut că sunt. Reporter: Ați publicat vreodată articole în presa străină cu privire la regimul Ceaușescu, la lucruri care țineau de organizarea statului român? Adrian Vasilescu: La această întrebare nu știu cum să răspund. Eu am publicat câteva articole istorice. Despre istoria României, despre Transilvania. Nu despre Diaspora. Reporter: Ați avut vreun articol elogios la adresa regimului Ceaușescu în presa străină? Adrian Vasilescu: Nu."
Citește și:
Editorial de Claudiu Săftoiu. Lecția nervilor tari, administrată de Donald Trump, în dosarul sirian
