Locotententul major de aviaţie născut la 9 martie 1934, în satul Kluşino, regiunea Smolensk, la 250 kilometri vest de Moscova fusese selectat pentru acest zbor unic dintr-un grup de 20 piloţi sovietici avuţi în vedere pentru primul zbor cosmic cu om la bord. Misiunea era una deosebit de periculoasă, în condiţiile în care, zborurile anterioare, din cadrul programului Sputnik, cu câini la bord, se terminaseră tragic în aproape jumătate din cazuri.

Iuri Gagarin, primul cosmonaut din istorie, avea 1,57 metri înălţime

În ciuda înălţimii sale reduse – Gagarin având doar 1,57 metri – el a fost preferat altor candidaţi, având rezultate deosebite la testele fizice. Chiar şi în tensiunea zborului cosmic real, pulsul lui abia de a depăşit frecvenţa de 60 de bătăi pe minut. Cu toate acestea, abia cu o seară înaintea lansării, cei doi candidaţi rămaşi în cursă, Gagarin şi Gherman Titov, au fost anunţaţi de generalul Nikolai Kamanin, cel însărcinat cu pregătirea cosmonauţilor în cadrul programului spaţial, cine va zbura în Cosmos a doua zi. Intrarea în istorie a unuia sau a altuia dintre cei doi candidaţi a ţinut, în mod paradoxal, tocmai de faptul că Titov era considerat mai rezistent decât Gagarin. ”Singurul lucru ce mă opreşte să-l aleg pe Titov este necesitatea de a avea persoana mai puternică pentru zborul de o zi”, scria Kamanin în jurnalul lui. Zborul lui Vostok 1, chiar dacă implica riscuri enorme, era mult mai scurt şi, prin urmare, considerat mai uşor de suportat decât proiectata misiune Vostok 2, ce urma să dureze o zi întreagă. Astfel, printr-o ciudată ironie a sorţii, Gagarin avea să devină, a doua zi, ”primul cosmonaut din istorie”, luând toată gloria colegului său.

Iuri Gagarin, primul cosmonaut din istorie, avea 1,57 metri înălţimeDupă un zbor de 108 minute, la o altitudine ce a variat între 175 şi 380 de kilometri, timp în care a efectuat o rotaţie completă în jurul Pământului, pe orbită, Gagarin a reintrat în spaţiul atmosferic. Probleme tehnice au făcut ca el să fie catapultat la 7.000 de metri înălţime din modului în care se afla, aterizând cu paraşuta, în zona Saratov, la 700 de kilometri de Moscova. Succesul misiunii a fost exploatat propagandistic la maximum de puterea comunistă de la Kremlin, pentru a demonstra superioritatea tehnologiei sovietice în raport cu marele rival american şi, de fapt, superioritatea sistemului comunist faţă de cel capitalist occidental.
După misiunea din 12 aprilie, Gagarin a efectuat un turneu mondial, din Germania până în Japonia, din Finlanda, în Marea Britanie şi Canada, fiind primit pretutindeni ca un erou şi devenind o vedetă mondială.

Adepţii ”teoriei conspiraţiei” contestă reuşita misiunii Vostok 1

”Gurile rele” şi adepţi ai teoriilor conspiraţioniste au contestat chiar realitatea zborului lui Gagarin, invocând diverse motive tehnice sau care ţin de însăşi pregătirea acestuia.

S-a spus că nu avea decât 340 ore de zbor ca pilot, dintre care numai 75 de ore pe avioane cu reacţie, în timp ce toţi ceilalţi candidaţi-piloţi sovietici aveau peste 1.500 de ore, iar cosmonauţii americani chiar peste 5.000. Apoi, că în momentul începerii pregătirii în programul spaţial, el nu efectuase decât 5 salturi cu paraşuta, ceea ce face improbabilă paraşutarea lui de la înălţimea de 7.000 de metri din momentul reîntoarcerii pe Terra. De asemenea, s-a speculat pe marginea faptului că în toate transmisiile radio efectuate în timpul misiunii, Gagarin a dat doar informaţii generale despre ceea ce vede, fără a intra în detalii. S-a sugerat chiar că toate comunicaţiile către bază, pe o frecvenţă ce a fost dată publicităţii la scurt timp după lansare, au fost de fapt doar înregistrări de pe o casetă audio, lipsa detaliilor fiind logică din moment ce Gagarin nu s-a aflat vreo clipă în spaţiul cosmic.

Mai mult, s-a calculat că era imposibil să fie deasupra SUA, conform traiectoriei navei sale, la ora la care el comunica acest lucru către centrul de comandă de la sol. La toate acestea se adaugă lipsa oricărei imagini, fotografii, din interiorul modului, în timpul zborului, lucru considerat cel puţin ciudat, faţă de importanţa epocală a misiunii, dar şi alte elemente ce le par inexplicabile celor neîncrezători în performanţa lui Gagarin. În ciuda acestor speculaţii, Iuri Gagarin a fost recunoscut oficial drept ”primul cosmonaut din istorie”, iar misiunea lui din 12 aprilie 1961, o piatră de hotar în cucerirea spaţiului cosmic de către umanitate.

Gagarin, ”ucis” de propria eroare de pilotaj

La 27 martie 1968, după aproape 7 ani de când devenise ”primul om în Cosmos”, Iuri Gagarin se prăbuşea cu avionul, împreună cu instrucotrul Valentin Serughin, în timpul unui zbor de antrenament. În momentul morţii, avea doar 34 de ani, rămăşiţele sale fiind îngropate lângă zidul Kremlinului.
Iuri Gagarin, primul cosmonaut din istorie, avea 1,57 metri înălţime
Circumstanţele accidentului aviatic în care şi-a pierdut viaţa Gagarin au fost învăluite în mister timp de peste 40 de ani. S-a speculat chiar că faima de care se bucura îl făcuseră deranjant pentru conducătorii URSS de atunci. Mai mult, s-a spus că Gagarin începuse să bea foarte mult, era violent cu soţia lui, cu care avea şi doi copii, ba chiar îi înfrunta direct pe liderii comunişti, mai ales în probleme ce ţineau de siguranţa zborurilor cosmice ce au urmat celui din 12 aprilie 1961. Una peste alta, s-a spus că Gagarin nu se mai încadra în imaginea oficială a eroului sovietic, motiv pentru care trebuia eliminate. Iar KGB-ul, serviciile secrete sovietice, acţionaseră în consecinţă, sabotând avionul lui Gagarin.

Abia în urmă cu câteva zile, autorităţile ruse au decis desecretizarea concluziilor Comisiei guvernamentale ce a anchetat motivele prăbuşirii avionului pilotat de Gagarin, în martie 1968. Iar acestea consemnează că cea mai probabilă cauză a accidentului a fost o manevră bruscă de pilotaj făcută de însuşi Gagarin, pentru evitarea impactului cu un balon meteorologic. ”Manevra bruscă a antrenat intrarea aparatului în picaj şi prăbuşirea în condiţii meteo nefavorabile”, a declarat Alexandr Stepanov, şeful arhivelor prezidenţiale ruse.

Dumitru Prunariu, decorat azi de preşedintele Rusiei

În cadrul manifestorilor prin care Rusia celebrează 50 de ani de la primul zbor al omului în spaţiul, astăzi, la Moscova, Dmitri Medvedev, preşedintele Rusiei îi va decora pe cosmonauţii care au contribuit la explorarea Cosmosului. Printre aceştia se numără şi Dumitru Prunariu (58 de ani), primul şi, până acum,  singurul cosmonaut român. Prunariu, care este preşedintele Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic şi preşedinte al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic – filiala Europa, şi-a efectuat zborul în perioada 14 – 22 mai 1982, la bordul navei cosmice Soiuz 40.
 

„Ce chirurg poate să facă asta?!” » Incredibil cum arăta această femeia înainte
PARTENERI - GSP.RO
„Ce chirurg poate să facă asta?!” » Incredibil cum arăta această femeia înainte
Marian, dezvăluire ȘOCANTĂ despre moartea Mădălinei Manole. Se schimbă TOT ce știam!!
Playtech.ro
Marian, dezvăluire ȘOCANTĂ despre moartea Mădălinei Manole. Se schimbă TOT ce știam!!
Cum a fost găsit Petrișor, românul care a dispărut la granița dintre Slovacia și Ungaria. Mesajul familiei
Observatornews.ro
Cum a fost găsit Petrișor, românul care a dispărut la granița dintre Slovacia și Ungaria. Mesajul familiei
Horoscop 25 iunie 2021. Peștii își vor pune mai multe întrebări și vor găsi și răspunsurile cele mai bune
HOROSCOP
Horoscop 25 iunie 2021. Peștii își vor pune mai multe întrebări și vor găsi și răspunsurile cele mai bune
Se întorceau acasă din Italia, când au fost loviți de tragedie. Nimeni nu înțelege ce s-a întâmplat când au ajuns în Cluj. VIDEO
Știrileprotv.ro
Se întorceau acasă din Italia, când au fost loviți de tragedie. Nimeni nu înțelege ce s-a întâmplat când au ajuns în Cluj. VIDEO
VIDEO | Moment ULUITOR în direct. Vedeta TV n-a realizat că nu poartă lenjerie intimă
Telekomsport
VIDEO | Moment ULUITOR în direct. Vedeta TV n-a realizat că nu poartă lenjerie intimă
1.000mp de ziduri devin opere de artă ce purifică aerul din București (PUBLICITATE)
PUBLICITATE
1.000mp de ziduri devin opere de artă ce purifică aerul din București (PUBLICITATE)