Fostul judecător Ovidiu Puțura a fost reabilitat. Și-a folosit funcția de secretar de stat pentru a vâna mistreți și „prezențe feminine”

Cuprins:

Pușcărie pentru „lăcomie și tendințe hedoniste”

În prezent avocat în Baroul București, Ovidiu Puțura fusese trimis la pușcărie în 2016, colegii lui magistrați fiind convinși că are nevoie să petreacă timp „într-un mediu mai auster”, ca remediu pentru „lăcomie și tendințe hedoniste”.

Pe scurt, în 2014, Ovidiu Puțura s-a folosit de calitatea de judecător și de funcția de secretar de stat pentru a interveni pe lângă o judecătoare de la Tribunalul Bistrița, în scopul de a-și rezolva favorabil propriul dosar civil.

Tot în aceeași perioadă, Ovidiu Puțura l-a convins pe un afacerist că-l va scăpa de dosarul penal prin intervenții la judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, fiind răsplătit cu partide de vânătoare și petreceri cu „prezențe feminine”, așa cum eufemistic reține instanța în decizia de condamnare.

Ajuns la pușcărie, Ovidiu Puțura a susținut că pe vremea când era secretar de stat la Ministerul Justiției ar fi primit „pe surse” o listă cu numele unor inculpați VIP (Elena Udrea, Alina Bica, Dan Șova) și pedepsele pe care aceștia ar fi urmat să le primească, prin presupuse intervenții ale fostului general SRI Dumitru Dumbravă la judecători.

Ovidiu Puțura n-a prezentat niciodată acea listă, iar veridicitatea susținerilor acestuia n-a fost confirmată.

Fostul general SRI Dumitru Dumbravă (în prezent decedat) a fost trimis în judecată alături de fostul general SRI Florian Coldea pentru trafic de influență, mai exact pentru „optimizarea” dosarelor unor inculpați (adică exact invers, pentru intervenții în justiție în favoarea lor), fapte care ar fi fost comise după trecerea în rezervă a celor doi, în 2017, respectiv 2018.

Libertatea a refăcut povestea lui Ovidiu Puțura din două documente oficiale: Hotărârea nr. 156/2025 prin care a fost reabilitat și Hotărârea nr. 167/2016 prin care a fost condamnat.

Reabilitat după achitarea integrală a cheltuielilor de judecată

Pe data de 24 noiembrie 2025, Curtea de Apel București l-a reabilitat pe Ovidiu Puțura, pentru următoarele considerente:

„Prin cererea înregistrată la data de 06.08.2025 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală sub nr. 5229/2/2025, petentul (Puțura Ovidiu – n.r.) a solicitat reabilitarea sa judecătorească cu privire la condamnarea de condamnarea de 5 ani închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 167/F/2016 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, rămasă definitivă prin decizia nr. 223/A/2017 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (…).
În motivarea cererii, petentul a arătat că, în fapt, (…) a fost condamnat pentru săvârșirea infracţiunilor de dare de mită și trafic de influentă, (…) la pedepse de 4 ani, respectiv 3 ani închisoare, cele două infracţiuni fiind reținute în concurs, astfel că în urma contopirii a rezultat o pedeapsa de 5 ani de închisoare (…), iar la data de 19.06.2019 a fost liberat condiționat.
După eliberare, petentul a subliniat faptul că a fost angajat la (…) SRL, iar din data de 1 septembrie 2022 a activat ca avocat în cadrul Baroului Bucureşti, în cadrul Cabinetului avocaţial Puțura S. Ovidiu.
De asemenea, petentul a precizat că dosarul nr. 2415 /2/2015 a fost soluţionat în fond de către Curtea de Apel Bucureşti și acesta se afla în prezent în arhiva Curţii, iar mandatul de executare nr. 459/20.06.2017 a fost emis tot de Curtea de Apel Bucureşti.
Raportat la condiţiile prevăzute de art. 168 Cod penal, petentul a menţionat că în cauză este împlinit termenul prev. de art. 166 alin. 1 lit. a Cod penal, termen în care nu a săvârșit nicio altă infracţiune.
În ce priveşte despăgubirile civile, petentul a subliniat faptul că în cauza nu s-a dispus obligarea sa la plata unor despăgubiri civile, iar cheltuielile judiciare au fost achitate integral (în acest sens fiind depusă adeverinţa din 06.08.2025 eliberată de ANAF din care rezultă că nu figurează în evidenţă cu obligaţii neachitate). (…)
Curtea constată că la termenul de judecată acordat la data de 24.11.2025 petentul a depus la dosar, în cadrul probei cu înscrisuri, certificatul de atestare fiscală eliberat la data de 06.08.2025 care atestă faptul că petentul nu are fapte înscrise în cazierul fiscal, dar şi răspunsul ANAF din care reiese faptul că suma de 102.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare în dosarul nr. 2415/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti (…) a fost recuperată ca urmare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti nr. 334883/14.02.2018.
De asemenea, din referatul întocmit de Biroul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 2415/2/2015 rezultă că potrivit procesului-verbal de încarcerare pedeapsa a început la data de 20.06.2017, urmând să expire la data de 09.07.2021.
S-a arătat, de asemenea, că persoana condamnată (Puțura Ovidiu – n.r.) a fost liberată condiționat la data de 19.06.2019 (…), cu un rest neexecutat de 751 zile, dar şi faptul că persoana condamnată a achitat integral obligaţiile fiscale în sumă de 11.489 lei şi 102.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Se constată, așadar, că aceste condiții de acordare a reabilitării judecătorești privesc trei aspecte: condamnare, conduita condamnatului și termenele de reabilitare.
Din perspectiva acestor aspecte, Curtea constată îndeplinite toate aceste condiții, întrucât (…) persoana condamnată a dat dovadă de integritate şi integrare socială, nesăvârșind nicio altă infracţiune astfel cum rezultă din cazierul judiciar, în prezent acesta activând ca avocat în cadrul Baroului Bucureşti (…), iar potrivit înscrisurilor existente la dosar, a achitat în întregime cheltuielile de judecată, prin hotărârea de condamnare nefiind stabilite obligații civile”, se arată în Hotărârea nr. 156/2025.

A cumpărat o judecătoare cu o pereche de pantofi sport

Libertatea redă pasaje din motivarea condamnării pe care Ovidiu Puțura a primit-o în 2016, respectiv din Hotărârea nr. 167/2016, în care se arată pentru ce a fost trimis la pușcărie fostul secretar de stat din Ministerul Justiției.

„Curtea reţine indubitabil că inculpatul a făcut o ofertă de foloase pentru judecătoarea ce soluţiona dosarul soţiei sale, respectiv identificarea căii de acces în notariat prin intermediul serviciilor sale şi obţinerea de informaţii nepublice, înaintea altor candidaţi.
Curtea subliniază că pentru reţinerea infracţiunii de dare de mită, natura foloaselor nu trebuie să fie neapărat licită, ci ea trebuie să constituie orice fel de avantaj ce ar putea fi oferit de mituitor persoanei mituite.
Față de apărarea că a fost deci doar o discuţie colocvială, între doi vechi prieteni, Curtea nu poate decât conchide că discuţiile referitoare la foloase ilicite şi pătrunderea pe o cale infracţională în profesia de notar, cu identificarea modalităţilor concrete şi cu stabilirea ajutorului, nu are nicio legătură cu o simplă discuţie la o cafea dintre doi colegi judecători, ci are mai mult conotaţia unei clasice discuţii dintre doi indivizi cu preocupări infracţionale, respectiv dintre un mituitor şi un mituit.
Este adevărat că din discuţiile celor doi inculpatul pare a fi convins de temeinicia pretenţiilor soţiei sale, dar şi în acest caz tot nu are dreptul de a încerca influenţarea soluţiei prin baruri de hotel și în contextul în care oferă judecătoarei sprijin în vederea accederii frauduloase în notariat a fiului acesteia.
În discuţiile cu martora (…), inculpatul (Puțura Ovidiu – n.r.) proferează ameninţări cu violenţa fizică şi moartea la adresa uneia dintre membrele completului şi despre care aprecia că nu i-ar da câştig de cauză (îi dau doi pumni în gură la Tribunal, de îi rup picioarele, o calc cu maşina).
În acord cu opinia inculpatului, Curtea apreciază că nu există elemente concrete din care să rezulte intenţia de vătămare sau ucidere a unei membru a completului.
Curtea reţine însă că prin astfel de afirmaţii, prin care se exprimă o furie oarbă, inculpatul a demonstrat în mod clar judecătoarei (Iacob Corina – n.r.) că o soluţie nefavorabilă este de natură a-l înfuria şi că nu s-ar mai pune problema să-i ajute fiul în cazul în care soţia sa va pierde recursul.
Inculpatul speculează în convorbirile înregistrate în mediul ambiental că ar fi ajutat-o pe martoră să acceadă în funcţia de preşedinte al Tribunalului Bistrița, dar Curtea nu are suficiente probe pentru a reţine acest aspect cu valoare de adevăr, organele de urmărire penală având dreptul, dar şi obligaţia să facă verificările legale ce se impun.
Stăruinţele inculpatului nu au rămas fără ecou, martora (în acest dosar) (Iacob Corina – n.r.) contactând-o telefonic, în data de 26.11.2014, pe o altă membră a completului, (….), rugând-o «să se mai gândească la soluţia ce urma să fie dispusă a doua zi în dosar».
Bineînţeles, soluţia pronunţată a fost în sensul dorit de inculpatul (Puțura – n.r.), admiţând recursul formulat de soţia sa.
În luna octombrie 2016, una dintre membrele completului, respectiv numita (Iacob Corina – n.r.), inculpată într-un dosar disjuns din prezentul, a contactat-o pe soţia inculpatului şi i-a cerut achiziţionarea unei perechi de încălţăminte marca Geox.
Inculpatul a fost de faţă la o astfel de discuţie, după cum el însuşi recunoaşte în declaraţia dată în faţa instanţei, în data de 12.09.2016.
Pantofii Geox au fost cumpăraţi de soţia inculpatului, costând 70 euro. Aceştia au fost remişi judecătoarei care îi soluţiona dosarul în data de 13 ianuarie 2015, după pronunţarea soluţiei favorabile, aşa cum rezultă din înregistrările foto depuse la dosarul cauzei.
Inculpatul a pretins că judecătoarea i-ar fi restituit preţul, dar acest element nu este probat prin nimic, singurul lucru probat fiind remiterea pantofilor judecătoarei, după înţelegerea avută înainte de pronunţarea soluţiei.
Oricum, chiar şi în ipoteza – pur teoretică – în care judecătoarea i-ar fi restituit banii, acţiunea de efectuare a unui serviciu în favoarea acesteia reprezintă un folos pe care i l-a procurat, astfel încât tot sunt întrunite elementele infracţiunii de dare de mită”, se arată în hotărârea de condamnare.

Ovidiu Puțura, vânător de mistreți și de „prezențe feminine”

Fostul secretar de stat din Ministerul Justiției a fost acuzat și de trafic de influență în favoarea unui afacerist judecat pentru infracțiuni economice și condamnat deja în primă instanță:

„În paralel cu activitatea infracţională descrisă anterior, inculpatul a săvârşit şi o altă infracţiune, de trafic de influenţă, în favoarea unei alte persoane, respectiv a numitului (…), persoană condamnată penal în prima instanţa şi care prin intermediul inculpatului a încercat să eludeze răspunderea penală. (…)
Astfel, dosarul penal în care era implicat se afla pe rolul Curţii de Apel Constanţa, inculpatul (martor în dosarul lui Puțura – n.r.) fiind interesat de refacerea unei expertize financiar-contabile, aptă a-l exonera de răspunderea penală.
Martorul (…) a arătat că a organizat o vizită în staţiunea Buşteni, unde a petrecut cu inculpatul şi două prezenţe feminine, fiecare petrecându-şi seara într-o cameră de hotel cu una din fete (toate costurile fiind acoperite de martor, care a plătit şi fetele).
Plata excursiei şi a serviciilor sexuale s-a făcut pentru ca inculpatul (Puțura Ovidiu – n.r.) să-l ajute cu problemele în justiţie (…).
În data de 12.11.2013, cu două zile înainte de termenul de judecată de la Curtea de Apel Constanța, denunţătorul a organizat o întâlnire la (un hotel de 5 stele – n.r.), pentru o partida de vânătoare pe timp de noapte şi pentru a se asigura relaxarea inculpatului (Puțura Ovidiu – n.r.).
Aşa cum rezultă din declaraţiile martorului (…), gestionarul fondului de vânătoare, după ce inculpatul a sosit la Bușteni, au plecat la o partidă de vânătoare pe timp de noapte, în care au încercat să prindă mistreţi. Nu a fost capturat niciun exemplar cu această ocazie.
Şi cu această ocazie martorul (…), dându-şi seama că inculpatul (Puțura Ovidiu – n.r.) apreciază prezenţele de sex feminin la întâlniri (deşi era căsătorit) a plătit mai multe femei pentru a presta servicii sexuale comesenilor. Curtea nu poate reţine dacă aceste acte sexuale s-au şi produs, martorul arătând că fiecare fată s-a dus în cameră cu câte un invitat.
Cu aceasta ocazie, inculpatul (Puțura Ovidiu – n.r.) l-a chemat pe denunţător în camera sa de hotel şi i-a arătat un bileţel cu numele magistraţilor care îi soluţionau apelul denunţătorului.
După ce i-a arătat această foaie şi denunţătorul a confirmat ca acelea erau numele judecătorilor care îi soluţionează apelul, inculpatul i-a spus să stea liniştit, din context deducându-se faptul că doleanţele denunţătorului vor fi rezolvate.
Deși nu există date (cel puţin în acest dosar – dosarele DNA fiind complexe, urmărirea penală desfăşurându-se pe mai multe paliere şi în condiţii de lipsă de publicitate) că inculpatul a luat legătura cu magistraţii din apel, cert este că expertiza cerută de denunţător a fost încuviinţată a doua zi, deşi fusese de două ori respinsă anterior, fapt care a surprins până şi pe avocatul denunţătorului.
În acest sens, Curtea va reține că inculpatul (Puțura Ovidiu – n.r.) a câştigat încrederea martorului denunţător că îl va putea ajuta să-şi rezolve problemele în justiţie, prin influenţarea membrilor completului de judecată”, notează în motivare judecătorul Curții de Apel București.

Trimis la închisoare pentru a se lecui de „lăcomie și tendințe hedoniste”

Instanța a reținut în 2016 că fostul judecător Ovidiu Puțura are nevoie să petreacă un timp într-un mediu mai auster, adică la pușcărie, ca remediu pentru „lăcomie și tendințe hedoniste”:

„Va ține seama (Curtea – n.r.) de faptul că inculpatul s-a folosit de statutul său de magistrat în săvârşirea faptelor, aducând o severă atingere prestigiului justiţiei şi contribuind şi în acest mod la scăderea încrederii populaţiei în onestitatea actului de justiţie.
Motivul săvârşirii a fost obţinerea unor foloase patrimoniale pentru sine şi familia sa, deşi ca urmare a profesiei sale veniturile salariale erau mai mult decât îndestulătoare.
A săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă pentru a putea merge la vânători gratis şi a se caza la hoteluri de lux cu prezenţe feminine, element ce denotă o lipsă de repere morale şi o mare uşurinţă în a accepta săvârşirea unei infracţiuni foarte grave.
Nivelul de educaţie este unul înalt, situaţia materială este una bună, astfel încât, Curtea consideră că doar lăcomia şi tendinţele hedoniste l-au determinat pe inculpat să săvârşească infracţiunile, element ce indică necesitatea petrecerii unei perioade într-un mediu mai auster, unde să înţeleagă mai bine esenţa adevăratelor valori protejate de lege, bineînţeles beneficiind şi de sprijinul unui personal de specialitate (psihologi, pedagogi, gardieni etc.).
Inculpatul a avut o poziţie constantă de nerecunoaştere a faptelor, în pofida evidentelor probatorii, dar pe care Curtea nu o va avea în vedere ca un element de înăsprire a tratamentului sancţionator, fiind doar o expresie a dreptului la apărare (…).
Faptele inculpatului au o rezonanţă deosebită, denotă periculozitate şi tenacitate pe linie infracţională, iar intruziunea în dreptul la liberă circulaţie a inculpatului sau viaţa de familie este minimă”, se mai arată în motivare.

Acuzațiile DNA: A primit foloase necuvenite de 30.000 de euro

În 2014, Ovidiu Puțura era judecător la Tribunalul Bistrița și secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Pe data de 21 ianuarie 2015, DNA anunța reținerea lui Ovidiu Puțura pentru dare de mită și trafic de influență, acesta fiind ulterior arestat preventiv și trimis în judecată.