Judecătorul care l-a condamnat pe fugarul Daniel Dragomir, sancționat disciplinar de CSM și de Înalta Curte. Pretextul invocat pentru pedeapsă 

Cerere de revizuire depusă de Daniel Dragomir

Libertatea arată cum a fost sancționat de către CSM și la Înalta Curte condusă de Lia Savonea judecătorul care l-a condamnat pe Daniel Dragomir.

Tribunalul București are pe rol cererea de revizuire depusă de Daniel Dragomir împotriva condamnării definitive pronunțate pe numele lui acum cinci ani de Curtea de Apel București, iar instanța a amânat pronunțarea pe 12 decembrie 2025.

Dosarul de revizuire 20752/3/2025 a fost înregistrat pe 17 iunie și a avut doar trei termene de judecată:

• Pe 23 iunie, când a fost amânat pentru lipsă de apărare și lipsa dosarului de fond,
• Pe 15 septembrie, când a fost suspendat ca urmare a protestului magistraților față de modificarea legii pensiilor speciale
• Pe 27 octombrie, când s-a judecat revizuirea, iar de atunci pronunțarea se tot amână.

Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir a fost condamnat definitiv de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, pe 18 iunie 2020, la 3 ani şi 10 luni de închisoare pentru trafic de influență, spălare de bani și fals în înscrisuri.

În acelaşi dosar a fost condamnată şi soţia fostului ofiţer SRI, Marinela Zoica Dragomir, la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare pentru complicitate la infracțiunile comise de soțul ei.

Anterior, în decembrie 2016, Tribunalul București pronunțase pe numele celor doi câte o pedeapsă de un an cu suspendare.

Reamintim că Daniel Dragomir a devenit cunoscut după ce a fost arestat preventiv în septembrie 2016 pentru implicare în dosarul „Black Cube” privind hărţuirea şefei DNA de atunci, Laura Codruţa Kovesi.

Ofițerul SRI îl „jumulea” de bani pe „Regele puilor” de la Crevedia

Dosarul de referea la modalitatea în care Daniel Dragomir l-a „jumulit” de bani pe „regele puilor” Rami Ghaziri cu promisiunea că îl va proteja de controalele ANAF sau ale Gărzii Financiare și că îi va determina pe funcționarii din Ministerul Finanțelor să-i avizeze la timp cererile de rambursare a TVA.

Vreo 460.000 de euro au ajuns sub diverse forme în conturile lui Daniel Dragomir sau ale soției sale, Marinela Zoica Dragomir (subofițer SRI), înainte ca Rami Ghaziri să-i denunțe la DNA.

Procurorii n-au reușit să dovedească în instanță că banii au ajuns la fostul ofițer SRI, așa că au reușit să obțină condamnarea acestuia doar pentru fals în înscrisuri.

Rami Ghaziri este și el fugar și se ascunde în Liban după ce a fost condamnat în 2015 la 3 ani de închisoare pentru mituirea procuroarei Angela Nicolae care, la rândul ei, a primit 4 ani de pușcărie.

Pe data de 16 septembrie 2024 libanezul a scăpat prin prescripție de acuzațiile de evaziune fiscală Avicola Crevedia, dar trebuie să plătească prejudiciul de 5.412.045 de lei.

Judecător sancționat disciplinar după ce l-a condamnat pe Dragomir

Condamnările soților Daniel și Zoica Dragomir au rămas valabile numai după ce judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a sesizat cazul de incompatibilitate al colegului de complet, judecătorul Florin Purigiu.

Incompatibilitatea acestui magistrat consta în faptul că fusese judecător de drepturi și libertăți în faza de urmărire penală, iar în apel refuza să se abțină de la judecarea cauzei.

Acest detaliu era „asul” din mâneca lui Daniel Dragomir, o carte pe care putea s-o joace într-o cale extraordinară de atac și să obțină desființarea condamnării.

În luna martie 2018, judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță a pus în discuție chestiunea incompatibilității judecătorului Florin Purigiu, astfel încât acesta a fost nevoit să se abțină, fiind înlăturat din complet prin încheierea din 7 martie 2018.

Mai precis, magistratul Alexandru Ciprian Ghiță a sesizat problema la Inspecția Judiciară și la Parchetul General, fiind primit în audiență de procurorul general de atunci, Gabriela Scutea.

În urma demersurilor pe care le-a întreprins, judecătorul a fost dat pe mâna Inspecției Judiciare de către următorul procuror general, Alex Florența.

• „Litigiul meu cu Inspecția Judiciară a fost declanșat la sesizarea judecătorului Florin Purigiu, care nu s-a abținut aproape un an în acel dosar (al lui Daniel Dragomir – n.r.) astfel că, din cauza lui, a trebuit să pun eu în discuție incompatibilitatea și să salvăm dosarul.
• Inspecția Judiciară a recunoscut că judecătorul Purigiu fusese incompatibil, dar a apreciat că era în regulă așa, că, vezi Doamne, s-a abținut la al nouălea termen de judecată, întrucât până atunci nu știuse faptul că era incompatibil.
• S-a abținut pentru că am pus eu în discuție incompatibilitatea sa, până atunci nu voia să se abțină. Am fost trimis în judecată disciplinară de Inspecția Judiciară pentru că am pus în discuție incompatibilitatea reală a judecătorului Purigiu”, a declarat judecătorul pe data de 13 octombrie 2025, în fața Înaltei Curți.

Pe 20 octombrie 2020, instanța supremă condusă de Lia Savonea l-a sancționat pe judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță, în recurs, cu diminuarea salariului cu 25% timp de un an, pentru „folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri” – art. 271, litera m) din legea privind statutul magistraților.

Anterior, pe data de 5 iunie 2024, Secția pentru judecători a CSM, în majoritate, l-a sancționat pe judecător pentru „acțiuni de sprijinire” în favoarea lui Daniel Dragomir când, în realitate, lucrurile stăteau fix pe dos, astfel cum rezulta din probele existente la dosarul cauzei.

Această soluție a fost desființată în parte de Înalta Curte, pe 10 februarie 2025, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la CSM.

Opinie separată: „A acționat ca avertizor de integritate”

Pe data de 18 iunie 2025, majoritatea membrilor Secției pentru judecători a CSM a copiat hotărârea pe care o pronunțase anterior, deși aceasta fusese anulată, sancționându-l din nou pe judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță, fără să țină cont de argumentele și probele esențiale pentru care Înalta Curte îi admisese recursul în primul ciclu procesual.

Singura care i-a dat dreptate magistratului a fost judecătoarea Ramona Grațiela Milu, în opinia separată.

Judecătoarea a fost de părere că magistratul Alexandru Ciprian Ghiță nu a săvârșit nicio abatere disciplinară întrucât a acționat ca avertizor de integritate, fără a-și folosi funcția în interes personal:

• „Referitor la motivul de încălcare a Legii nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor de integritate în interes public, în opinie separată apreciez că dispozițiile legale invocate își regăsesc aplicarea în prezenta procedură disciplinară.
• Din punct de vedere al subiecților care se bucură de protecția acestor dispoziții legale apreciez că judecătorii pot fi încadrați în categoria de lucrători în sensul art. 2 alin. 1 lit. a) și art. 3 pct.10 din Legea nr. 361/2022.
• În același sens sunt și dispozițiile de principiu ale art. 1 din Legea nr. 361/2022 care, determinând domeniul de reglementare, enunță explicit care sunt domeniile asupra cărora nu se aplică și între care sistemul judiciar nu se regăsește.
• Mai mult, potrivit art. 1 alin. 5 lit. d) din aceeași lege se arată că această reglementare «nu aduce atingere dispozițiilor privind caracterul secret al deliberărilor judiciare», astfel că prin aplicarea argumentului logic de interpretare per a contrario, toate celelalte activități judiciare beneficiază de protecția acestei legi”, se arată în opinia separată.

Înalta Curte încă nu a motivat hotărârea de sancționare a judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță, pronunțată pe 20 octombrie 2020, însă magistratul poate formula o cale extraordinară de atac.

Magistratul: „Am procedat la fel ca Inspecția Judiciară, ca să mă apăr”

Judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță s-a referit și la modalitatea în care a ajuns să fie anchetat de inspectorii judiciari, anume fie pe baza memoriilor pe care tot el le-a depus (acționând ca avertizor de integritate), fie în baza unor plângeri formulate de inculpații pe care îi judecase sau îi condamnase, fie din informații luate din dosarele disciplinare ale altor judecători:

• „Doamna procuror general al României, Gabriela Scutea, m-a primit în audiență în baza unei petiții pe care a analizat-o temeinic, mi-a dat relațiile cuvenite și legal solicitate, a întocmit referat pentru primirea în audiență și notă cu ce s-a discutat.
• Însă toate aceste acte au fost trimise de un procuror, în mod nelegal, tocmai Inspecției Judiciare, entitate în legătură cu acțiunile căreia petiționasem pe doamna procuror general a României, Gabriela Scutea.
• Sesizarea a ajuns la inspectorul judiciar Tudorache Gheorghe, care a derulat cercetarea disciplinară împotriva mea, exact în perioada în care eu dovedisem în fața Curții de Apel Pitești că dumnealui a întocmit acte într-o altă cauză disciplinară, la sesizarea unui inculpat, Șerban Pop, pe care îl condamnasem pentru o mită de 3 milioane de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu.
• Într-un dosar instrumentat cu privire la colegii judecători Daniela Panioglu și Florin Purigiu, Inspecția Judiciară a scris la Parchet de unde a obținut o adeverință pe care a folosit-o în dosarul disciplinar pe care mi-l construise mie. Sigur, e incredibil, dar eu v-am depus actele și ele sunt la dosar.
• Deci, ca să mă apăr, am procedat în același fel în care a procedat însăși Inspecția Judiciară: m-am adresat și eu autorităților, Parchetului. Actele astfel obținute le-am depus în dosarele în care m-a reclamat Inspecția Judiciară pentru a mă apăra. Dacă la inspectorii judiciari aceste acțiuni n-au reprezentat abateri nu pot reprezenta abateri nici atunci când le-am realizat eu”, a mai declarat judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță în fața Înaltei Curți.

Dosarele soluționate de magistratul Alexandru Ciprian Ghiță

Judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a fost în vizorul Inspecției Judiciare vreme de opt ani, timp în care avea pe masă dosare precum:       

• Plângerea față de clasarea Dosarului 10 august 2018, pe care judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță a admis-o, fapt care a dus la redeschiderea anchetei și trimiterea în judecată a foștilor șefi ai Jandarmeriei Laurențiu Cazan, Sebastian Cucoș și Cătălin Sindile.
• Plângerile din Dosarul Revoluției, legate de clasarea la Parchet a părții din dosar care privea perioada 16-22 decembrie 1989, ordonanțele procurorilor având drept consecință excluderea din dosar a celor răniți sau a urmașilor celor uciși până la fuga dictatorului. Judecătorul le-a admis, în ideea ca procurorii să cuprindă în rechizitoriu întreaga perioadă a Revoluției.
• Dosarul fostului vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop, căruia judecătorul i-a dat o pedeapsă de 13 ani pentru mita de 3 milioane de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
• Dosarul magistraților șpăgari de la Tribunalul București, în frunte cu Mircea Moldovan, căruia judecătorul i-a dat 22 de ani de pușcărie pentru șpăgile primite de la Dan Adamescu.

Foto: Ionuț Mureșan

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro