Klaus Iohannis, în discursul din cadrul vizitei Papei Francisc: "Păşim alături de Sanctitatea Voastră cu încredere pe această punte, pentru a clădi o lume a păcii"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că Europa are nevoie în prezent de modele de convieţuire paşnică, de modele de dialog între majoritate şi minorităţi, de dialog între culturi, subliniind că România este un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
"Într-o lume marcată de fenomene complexe, Europa are nevoie astăzi, poate mai mult decât oricând, de modele de convieţuire paşnică, de modele de dialog între majoritate şi minorităţi, de dialog între culturi, care să ofere repere pentru consolidarea toleranţei şi a respectului reciproc", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.
El a arătat că România este un exemplu de bună practică, prin modul în care a asigurat şi asigură respectarea drepturilor persoanelor aparţinând celor 20 de minorităţi naţionale istorice de pe teritoriul său.
"Este o mare bucurie pentru mine ca în calitate de Președinte al României și în numele tuturor românilor, să vă primesc la București, la Palatul Cotroceni, și să vă urez «Bun venit în România!». Vă veți afla pentru câteva zile pe tărâmul Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, și sunt convins, Sfinte Părinte, că în București, la Iași, la Șumuleu Ciuc și la Blaj veți fi întâmpinat cu cea mai mare căldură. Veți putea cunoaște țara pe care Sfântul Ioan Paul al II-lea a denumit-o, atât de frumos, «grădina Maicii Domnului», a spus preşedintele, în discurs.
Klaus Iohannis a mai spus că vizita Sanctității sale are loc într-o săptămână care, pentru credincioșii catolici, se află între Înălțare și Rusalii, iar pentru credincioșii ortodocși precedă Prăznuirea Înălțării Domnului.
"La finalul vizitei sale în România, Sfântul Ioan Paul al II-lea ne-a lăsat, la 9 mai 1999, un puternic mesaj de încredere în viitorul țării noastre, în vocația sa europeană, în rolul civilizației noastre de punte între Occident și Orient. Astăzi, vă pot mărturisi că mesajul primit atunci a rodit, iar România și-a regăsit destinul în familia Europei unite. În urmă cu mai puțin de o săptămână, acest destin european a fost reconfirmat cu forță de românii din țară și de cei din străinătate.
Diplomația pontificală continuă să reprezinte un factor pacificator și de echilibru în abordarea problemelor de pe agenda globală. În faţa provocărilor contemporane, cetățenii României privesc vizita Sanctității Voastre ca pe o nouă încurajare de a se împlini prin înfăptuirea binelui comun, de a contribui la o societate a dreptății și la o lume a iubirii dintre oameni", a spus şeful statului.
Preşedintele a mai spus că cetățenii României au cunoscut direct tragica experiență a totalitarismului, lipsa libertății, înstrăinarea forțată de valorile creștine.
"Vizita Sanctității Voastre vine la un an de la Centenarul Marii Uniri și la împlinirea a trei decenii de când ne-am regăsit, prin jertfă, exercițiul drepturilor fundamentale, inclusiv al libertății de expresie și conștiință. Astăzi, românii îl slăvesc pe Cel de Sus fără teamă și fără nicio piedică, în limba română ori în limbile tuturor minorităților naționale. Beatificarea episcopilor martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, este și un înalt omagiu adus tuturor celor care s-au sacrificat în perioada comunistă pentru libertate și pentru credință. Vizita Sanctității Voastre are și o semnificație majoră pentru relațiile României cu Sfântul Scaun, anticipând aniversarea, în anul 2020, a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale. Relațiile politico-diplomatice dintre România și Sfântul Scaun sunt foarte bune, bazate pe o constantă comunicare. În ziua aniversării a 25 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice bilaterale, respectiv la 15 mai 2015, ne-am întâlnit, Sfinte Părinte, și am avut atunci onoarea de a vă adresa invitația de a vizita țara noastră", a spus preşedintele.
Preşedintele Iohannis a precizat că în România, ţară cu o populaţie majoritar ortodoxă, angajamentul statului pentru garantarea libertăţii religioase a condus la un dialog interconfesional marcat de un profund respect reciproc.
"Acest climat se oglindeşte binefăcător şi în ospitalitatea pe care Biserica Catolică o oferă în Europa diasporei noastre, pentru care doresc să vă mulţumesc în mod deosebit!", a arătat el.
Şeful statului a afirmat şi că societatea românească rezonează la chemările de solidaritate şi responsabilitate ale Papei Francisc.
"Mesajele Sanctităţii Voastre îndeamnă la empatie şi acţiune în faţa sărăciei, violenţei, migraţiei, fragilizării comuniunii sufleteşti dintre oameni, agresării mediului sau consumerismului. Societatea românească rezonează la chemările de solidaritate şi responsabilitate ale Sanctităţii Voastre. Păşim alături de Sanctitatea Voastră cu încredere pe această punte, pentru a clădi o lume a păcii şi a împlinirii umane, o grădină a Maicii Domnului pentru toţi, spre care trebuie 'Să mergem împreună!'", a conchis Iohannis.
La întâlnirea Papei Francisc cu autorităţile statului, societatea civilă şi corpul diplomatic, care are loc la Palatul Cotroceni, participă foştii preşedinţi Traian Băsescu şi Emil Constantinescu, marele absent fiind Ion Iliescu.
Mai sunt prezenţi preşedinţii celor două Camere şi premierul României.
Citeşte şi:
