Carnea cu hormoni ne face obezi şi infertili!

Şase hormoni de creştere (estradiol, progesteron, testosteron – hormoni naturali – şi zeranol, trenbolon acetat, melengestrol acetat – hormoni artificiali) sunt utilizaţi, în concentraţii rezonabile, în Canada, pentru ca vitele să crească mai repede şi carnea lor să fie mai slabă. Automat, se reduc şi costurile de producţie. Acolo, porcii şi păsările nu “beneficiază” de aceste tratamente. Nici în SUA hormonii administraţi animalelor “de carne” nu sunt consideraţi un risc pentru sănătatea oamenilor: un studiu american relevă faptul că există de 2.500 mai mult estrogen într-un contraceptiv oral decât într-o friptură de vită. Şi că propriul nostru organism produce de 15.000 de ori mai mult estrogen într-o singură zi decât ar conţine o jumătate de kilogram de carne. Multe voci avizate contestă însă, în lumea întreagă, studiile de acest gen. Hormonii sunt consideraţi profund dăunători sănătăţii. Şi nu există nici o garanţie absolută că nu ne hrănim cu ei şi aici, în România.

La noi în ţară, folosirea hormonilor în fermele de păsări, porci şi bovine este interzisă de aproape un deceniu. Însă noi, consumatorii, nu avem cum să verificăm dacă producătorul e onest atunci când afişează texte de genul: “Fără hormoni, fără antibiotice, fără făinuri animale”. În plus, importăm carne la greu şi nu ştim dacă porcii, vitele ori puii aduşi de peste hotare nu au fost injectaţi în fermele de provenienţă. Şi mai există o problemă: suntem un popor carnivor, care consumă carne dimineaţa, la prânz şi seara, în loc să ne rezumăm la două-trei porţii pe săptămână, cum ne sfătuiesc medicii. Prin urmare, îi furnizăm organismului doze mult mai mari de hormoni decât e considerat rezonabil. Prezenţa hormonilor în carne reprezintă un risc pentru sănătatea umană şi în special pentru copii, spun reprezentanţi ai Coaliţiei canadiene pentru sănătate: “Nu ştim exact care sunt perioadele critice din dezvoltarea fiinţei umane; faza de fetus şi prepubertatea, mai ales, oferă multe necunoscute. Prin urmare, hormonii de creştere implică doar riscuri pentru consumatori şi nici un avantaj.”

Afectează şi fătul din burta gravidei

Cercetările au evidenţiat şi relaţia dintre problemele de fertilitate şi consumul de carne tratată cu hormoni: un lot de 387 de americani născuţi între anii 1949-1983 a fost supus unor analize ale spermei. Rezultatul? Băieţii ale căror mame consumaseră mai mult de şapte ori pe săptămână carne de vită cu hormoni prezentau deficienţe ale spermatozoizilor! Sperma acestor tineri era cu 25% mai puţin “populată” cu spermatozoizi decât sperma celorlalţi participanţi la studiou, ale căror mame consumaseră mai puţină carne de vită tratată cu hormoni. Oamenii de ştiinţă au tras concluzia că hormonii din carne pot altera dezvoltarea testiculelor încă din faza embrionară! Şi ulterior afectează, desigur, capacitatea de reproducere…

Are legătură cu pubertatea precoce şi cu cancerul

S-a stabilit o relaţie şi între hormonii din carne şi cancer: consumată frecvent, carnea injectată cu estrogen conduce la instalarea precoce a pubertăţii atât la fete, cât şi la băieţi, şi la cancere de sân, de prostată, de colon şi nu numai… Aşa se face că medicii se confruntă tot mai des, în ultimul timp, cu cazuri de fetiţe cărora le cresc sânii la 5 ani ori chiar cu cazuri de băieţi cărora le cresc sânii, iar cancerele la copii s-au înmulţit terifiant de o vreme.

Şi sistemul imunitar este influenţat

Fiecare hormon de creştere, luat în parte, a furnizat rezultate neliniştitoare în urma testelor efectuate pe animale de laborator. Pe lângă dezvoltarea tumorilor, unii hormoni au avut impact negativ şi asupra timusului (care joacă un rol esenţial în sistemul imunitar). Iar zeranolul a provocat anomalii testiculare.

Alte daune majore pe care le provoacă

Hormonii din carne sunt incriminaţi şi pentru incidenţa în continuă creştere a obezităţii, diabetului, bolilor tiroidiene, endometriozei şi fibroamelor uterine, alergiilor şi astmului. Iar asta este doar o parte din ce au descoperit până acum cercetătorii. Rămâne ca studii viitoare să ne spună ce alte nenorociri produc aceşti “aditivi” cu care ne hrănim fără să ştim…

Cum putem evita pericolele?

• Cumpărând de la micii producători. Pentru cei care nu au în familie sau în cercul de cunoscuţi persoane care cresc, la ţară, în gospodăriile proprii, păsări, porci şi vite, soluţia pare să fie… găsirea unei surse de aprovizionare în mediu rural. Hrănite natural, animalele cresc mai lent, deci costurile micului producător şi preţul final, solicitat clientului, sunt mai mari. Dar cea mai bună investiţie financiară pe care o putem face este în hrana de calitate, pentru că este, până la urmă, o investiţie în propria sănătate.

• Reducând consumul. De două-trei ori pe săptămână, nu mai mult, şi niciodată de două ori în aceeaşi zi – aşa ne sfătuiesc nutriţioniştii să consumăm carnea, fie ea albă sau roşie. În caz contrar, organismul nostru va fi supraîncărcat cu toxinele (hormoni inclusiv) şi cu acidul uric din fibra fripturilor. Aceste deşeuri vor rămâne stocate mult timp, generând lunga listă de afecţiuni despre care am vorbit mai sus.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE