Legătura dintre ultraviolete și răspândirea coronavirusului. Ce spune un studiu realizat de cercetători ieșeni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cinci cercetători de la Facultățile de Geografie și Biologie de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și de la Administrația Națională de Meteorologie au vrut să vadă dacă există vreo legătură între particularitățile climatice de la începutul pandemiei și răspândirea noului coronavirus. Au observat că profilul meteo al provinciei Hubei, din China, considerată zonă de origine a virusului, a fost înregistrat și în alte țări, precum Iran, Italia și Spania, de asemenea țări foarte lovite de pandemie.
Cuprins:
În toate aceste zone, vremea a fost umedă, cu temperaturi pozitive și o nebulozitate care nu a permis trecerea radiațiilor solare. Adică un fel de toamnă târzie a României.
“Mie mi s-ar fi părut bizar ca noi să intrăm în această toamnă și să asistăm la o scădere a numărului de cazuri, ar fi o magie care nu ar mai prea avea nicio explicație”, este de părere Lucian Sfîcă, profesor la Facultatea de Geografie de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” și unul dintre autori.
Acesta a explicat pentru Libertatea de ce este important să fie luat în considerare și factorul climatic atunci când se vorbește despre răspândirea acestui nou virus.
“Rezultatele noastre, care se concentrează pe rolul radiațiilor solare UV, pot fi folosite ca o unealtă pentru identificarea regiunilor lumii cu un risc crescut în creșterea viitoare a cazurilor de COVID-19”, se arată în descrierea cercetării.
Asta ar însemna vești proaste pentru România, care este în pragul toamnei. Cercetătorul ne asigură că există mulți alți factori care, coroborați, determină creșterea numărului de cazuri sau nu. Vremea este doar unul dintre ele.
Pe ce vreme se simte virusul cel mai bine
Observațiile românilor sunt doar un punct de plecare pentru studii viitoare mai aprofundate care să stabilească rolul exact al condițiilor meteo.
“Ideea pe care noi o punem la dispoziție altor cercetători este că există posibilitatea ca aceste condiții climatice să fi jucat un fel de rol de incubator pentru propagarea inițială a virusului”.
În plus, după ce se înregistrează un număr mare de infecții, factorul climatic începe să conteze mai puțin. De aceea, temperaturile ridicate din timpul verii și radiațiile UV nu au mai putut stăvili contagiunea.
Norii care împiedică radiația solară
“Uitați-vă la Suedia, pe care noi am identificat-o în studiu ca fiind reprezentativă prin faptul că la ei, neavând foarte multe politici de limitare a mobilității în practică, rolul factorului meteorologic a putut fi văzut mai clar. Chiar există niște inflexiuni pe anumite date care ne scot nouă în evidență faptul că relația e destul de strânsă. Dar iarăși, fiecare țară și fiecare regiune au un specific. Nu putem compara Suedia, care are o densitate foarte mică a populației, cu India, de pildă”, mai spune cercetătorul.
Iată ce au observat cei cinci români la vremea din Hubei, China: “În sud-estul Chinei, climatul de iarnă se caracterizează prin temperaturi pozitive ziua de 10-12 grade, în lunile cele mai reci, ianuarie sau februarie, adică similare cu luna martie sau noiembrie în mod tradițional de la noi. Și iarna trecută a fost o iarnă cu mulți nori. Așa se întâmplă că iarna acolo se dezvoltă mai mulți nori joși, care împiedică radiația solară”.
Ultraviolete pentru sănătate
Tocmai radiația solară pare a fi cea care a împiedicat un dezastru în această vară la mare, când nu s-a respectat nicio măsură de distanțare între turiști.
“Oricât de mult tam-tam s-a făcut pe vacanțe, pe faptul că se îngrămădește lumea la mare, principalele focare, după analiza mea, apar în centre de bătrâni, în fabrici de confecții, spitale, adică acolo unde nu există radiație solară și unde există niște condiții cumva prielnice pentru replicare. Asta a fost ideea generală a studiului”.
Și acest lucru ne aduce vești proaste, cu privire la această toamnă.
Dacă relația dintre factorul meteorologic și COVID este cea pe care o intuim noi, în mod cert, numărul de cazuri ar trebui să crească pe parcursul toamnei. Dacă nu se va întâmpla lucrul ăsta, nu înseamnă că nu există nicio influență a factorului meteo-climatic. Ci că există o sumedenie de alți factori care se pot demonstra mai importanți în răspândirea virusului.Lucian Sfîcă:
Studiul românilor a fost publicat pe platforma The International journal of Aerosol and air Quality Research.
