Legea pentru refacerea naturii, adoptată la limită în Parlamentul UE, într-o versiune diluată, pe fondul protestelor pro și contra

Parlamentul European (PE) a adoptat miercuri o lege esențială pentru protejarea naturii – un pilon central al „Pactului Verde european” al Comisiei UE, dar numai după luni de dezbateri aprinse, critici ale fermierilor și o campanie a opoziției criticată de oamenii de știință ca fiind înșelătoare.

Deputații europeni au sprijinit astfel propunerea Comisiei de punere în aplicare, până în anul 2030, a unor măsuri de restaurare a mediului care să acopere cel puțin 20% din toate zonele terestre și maritime din UE, precizează un comunicat al PE.

Nu a fost o misiune simplă pentru susținătorii acestei măsuri, care spun că legea ar ajuta natura și ar consolida securitatea alimentară. O propunere care ar fi ucis proiectul de lege a fost respinsă la limită, miercuri, cu doar 12 voturi, un semn al diviziunii din cadrul legislativului și din UE în general.

Iar această salvare a legii nu a venit fără sacrificii: deputații europeni au votat de fapt în favoarea unei versiuni diluate a proiectului de lege, una mai puțin ambițioasă decât cea adoptată de statele membre, care era la rândul ei mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.

Parlamentul European este acum pregătit să înceapă negocierile cu Consiliul pentru stabilirea formei finale a legislației, care ar trebui să fie gata în partea a doua a anului.

Potrivit studiilor, mai bine de 60% din solurile sale sunt într-o stare proastă, iar 81% din habitate sunt nesănătoase. Un studiu recent a constatat că numărul păsărilor de pe terenurile agricole s-a înjumătățit în ultimii 40 de ani, scrie The Guardian.

Legea privind restaurarea urmărește să inverseze această tendință și să ajute Europa să atingă obiectivele privind biodiversitatea, pe care nu a reușit să le îndeplinească până acum.

Ce spun criticii legii

Raportorul responsabil de această lege, spaniolul social-democrat César Luena, a salutat, prin urmare, adoptarea proiectului. „Este o victorie socială uriașă. Este o lege în numele naturii. Nu împotriva vreunei persoane, oricare ar fi ea”, a spus el.

Dar nu toți politicienii din Parlamentul European sunt de acord cu poziția. Opoziția exercitată de Partidul Popular European (PPE), grupul de centru-dreapta din care face parte și Von der Leyen, a fost la un pas de bloca propunerea.

Împreună cu conservatorii și reformiștii europeni, cu grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație și cu unii deputați din grupul Renew, PPE a susținut că legea ar afecta securitatea alimentară și i-ar pedepsi pe producătorii care se confruntă deja cu efectele pandemiei și ale crizei energetice.

Propunerea ar aduce „mai puțin pământ pentru agricultori, mai puțină mare pentru pescari, mai puțină activitate pentru întreprinderi și mai puține produse europene și locuri de muncă pentru cetățenii noștri”, a observat Rosanna Conte, o eurodeputată italiană din grupul Identitate și Democrație, în timpul unei dezbateri aprinse de marți.

„Acestea sunt efectele grele ale propunerilor dintr-un regulament impregnat de ideologie și contraproductiv pentru natura însăși”, a spus ea.

Au existat și manifestații pro, și contra.

Cu o zi înainte de vot, fermierii au mers cu tractoarele la Parlamentul European și le-au cerut eurodeputaților să voteze împotriva proiectului de lege, în timp ce protestatarii pentru climă, printre care și activista suedeză Greta Thunberg, i-au îndemnat să îl susțină.

Legea fusese respinsă anterior de comisiile pentru pescuit și agricultură ale Parlamentului European. O a treia comisie, însărcinată cu problemele de mediu, nu a avut o majoritate în favoarea acesteia.

Fermierii și pescarii au declarat că legea cerea prea mult și nu clarifica cine va plăti eforturile.

Unele organizații agricole au salutat în cele din urmă adoptarea unei variante diluate, subliniind în același timp că proiectul rămâne nepotrivit pentru nevoile fermierilor și ale UE în general.

Poziția a 6.000 de experți, în favoarea legii

Au existat și acuzații de fake news. PPE, scrie The Guardian, a desfășurat o campanie puternică împotriva legii, pe rețelele sociale.

În săptămânile de dinaintea votului, PPE a scris pe Twitter că legea propusă ar transforma orașul finlandez Rovaniemi, care se prezintă drept casa oficială a lui Moș Crăciun, într-o pădure.

Într-un alt tweet, partidul a spus că legea ar închide două parcuri eoliene din Olanda. Grupul de lobby al industriei WindEurope a declarat că a vorbit cu experții și că nu a înțeles de ce ar fi nevoie de așa ceva.

Michael Bloss, un europarlamentar german din partea Verzilor, a criticat, prin urmare, poziția popularilor europeni. „Cu cât țipi mai tare și cu cât răspândești mai multe informații false – aceasta este uneori o strategie câștigătoare. Dar, în cele din urmă, cea care pierde este dezbaterea democratică”, a spus el.

Oamenii de știință au respins și ei criticile care spuneau că legea ar fi nocivă pentru economie și pentru industria alimentară.

O scrisoare deschisă semnată de 6.000 de oameni de știință a declarat că oponenții legii „nu numai că nu au dovezi științifice, dar chiar le contrazic”. Aceștia au evidențiat studii care arată că refacerea naturii ar îmbunătăți securitatea alimentară, ar ajuta pescuitul, ar crea locuri de muncă și ar economisi bani.

„Auzim în mod sistematic dezinformări”, a declarat Guy Pe’er, un biolog specializat în conservare de la Helmholtz-Centre for Environmental Research, care a fost unul dintre autorii scrisorii.

„Organizațiile de lobby pot genera oricât de multă dezinformare doresc. Dar atunci când factorii de decizie politică merg împotriva științei, trebuie să intervenim”, a spus el, citat de The Guardian.

Cum a fost diluată legea

În cele din urmă, au existat suficienți critici care au atacat varianta adoptată a proiectului de lege tocmai pentru că este prea diluată.

Criticii au observat în acest sens eliminarea totală a tuturor dispozițiilor referitoare la refacerea ecosistemelor agricole.

Articolul 9 din proiectul de regulament viza, spre exemplu, refacerea mlaștinilor drenate, cu obiective de refacere a 30% din aceste suprafețe până în 2030 și de 70% până în 2050, scrie Le Monde.

Dispariția acestui articol este foarte problematică, deoarece mlaștinile, care pot capta o cantitate mare de carbon, reprezintă un instrument important în lupta împotriva încălzirii globale, a explicat Sabien Leemans, șefa departamentului de biodiversitate din cadrul Biroului de politici europene al World Wildlife Fund, citată de cotidianul francez.

Un alt amendament adoptat care diluează textul amână punerea în aplicare a legii până când Comisia va furniza „date solide și științifice” cu privire la condițiile necesare pentru a garanta siguranța alimentară pe termen lung.

„Este uimitor că până și Verzii sărbătoresc această versiune diluată a legii ca pe o victorie”, a declarat Peter Liese, un deputat PPE din Germania.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE