Legea stării de alertă a intrat în vigoare. Care sunt principalele prevederi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Legea stării de alertă a intrat în vigoare, prin împlinirea celor trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Prin noul cadru legislativ, starea de alertă va trebui să primească şi încuviinţarea Parlamentului, în 5 zile de la Hotărârea Guvernului.
Cuprins:
- Care este definiţia stării de alertă
- Când se instituie starea de alertă
- Cine instituie starea de alertă. Parlamentul trebuie să dea vot în 5 zile
- Măsuri de restricţie ce pot fi impuse în starea de alertă
- Măsuri care afectează economia
- Ce activități comerciale sunt permise
- Angajări fără concurs şi eliberări din funcţie, în sănătate
- Măştile de protecţie, obligatorii în spaţiile publice închise, mijloacele de transport în comun şi la muncă
- Preţurile pot fi plafonate pe perioada stării de alertă
- Măsuri în domeniul muncii
- Părinţii pot sta acasă cu copiii până la finalul anului şcolar
- Activitatea cultelor religioase, permisă cu respectarea regulilor de protecţie sanitară
Legea impune obligativitatea purtării măştii de protecţie, iar autoritățile pot impune carantina și izolarea, pot restrânge sau interzice circulația persoanelor și a vehiculelor și pot interzice organizarea de concerte, mitinguri sau procesiuni.
În noua lege se prevede că pot fi deschise mall-urile mici și terasele. Însă, duminică, premierul Ludovic Orban a anunțat că terasele vor rămâne închise în perioada stării de alertă.
Faţă de legislaţia de până acum, sancțiunile în noua lege a stării de alertă sunt stabilite de la 500 de lei la 2.500 de lei.
Care este definiţia stării de alertă
Art. 2. – Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia și necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății.
Când se instituie starea de alertă
Art. 3. Starea de alertă se declară la nivel local, județean sau național, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situație de urgență, pentru o perioadă limitată, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menținerii răspunsului amplificat pentru o perioadă suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
Starea de alertă încetează înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menținerea unui răspuns amplificat.
Cine instituie starea de alertă. Parlamentul trebuie să dea vot în 5 zile
Art. 4. Starea de alertă se instituie de Guvern, prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării sau doar pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, după caz.(3) Când starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului.
Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată.
Parlamentul poate încuviința măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări
Măsuri de restricţie ce pot fi impuse în starea de alertă
- restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și a vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite
- interzicerea ieșirii din zonele stabilite și, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice
- restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite
- închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat
- limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici
- participarea cetățenilor și a operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale
- evacuarea temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată
- acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoanele și animalele afectate
- efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgență a mediului înconjurător și infrastructurii, stabilite de forțele de intervenție pentru oprirea sau limitarea efectelor situației de urgență
- măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu
Măsuri care afectează economia
Legea stării de alertă prevede că pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora.
Pe durata stării de alertă poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spațiile menționate la alin. (1), cu excepția teraselor unde se respectă măsurile de protecție sanitară, se mai menţionează în lege.
De asemenea, articolul 9 prevede că pe durata stării de alertă se pot suspenda activitățile de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici, cu acordul CNSSU. Măsura nu se aplică în cazul centrelor comerciale mici de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare.
Ce activități comerciale sunt permise
a) vânzarea produselor electronice și electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului;
b) activitatea desfășurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei și este întreruptă comunicarea cu restul complexului;
c) activitatea desfășurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curățătorii de haine și centrele de îngrijire personală, precum și vânzarea produselor și serviciilor de optică medicală
ATENŢIE: Personalul care desfășoară activitățile din centrele comerciale are obligația de a purta în permanență mască, ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măști pentru aceștia, precum și soluții de dezinfecție a mâinilor în zona de acces în incintă. Purtarea măștilor de protecție de către client și respectarea normelor de distanțare la casele de marcat este obligatorie.
Angajări fără concurs şi eliberări din funcţie, în sănătate
În domeniul sănătăţii, pe durata stării de alertă, posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie si conducere, pot fi ocupate de funcționari publici sau personal contractual prin numire, fără concurs.
Numirea se face prin ordin al ministrului sănătății și încetează de drept în cel mult 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
Pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu de natură a pune în pericol persoanele și măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, pot fi suspendate din funcţii persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii şi din unităţile sanitare publice aflate în subordinea, sub autoritatea Ministerului Sănătăţii.
Măştile de protecţie, obligatorii în spaţiile publice închise, mijloacele de transport în comun şi la muncă
Legea stării de urgenţă prevede obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă.
Se impune şi obligativitatea organizării activităţii instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici și profesioniștilor, astfel încât să se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât și pentru vizitatori.
Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru non contact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii.
Preţurile pot fi plafonate pe perioada stării de alertă
Pe durata stării de alertă, pentru produsele utilizate pentru rezolvarea cauzei care a determinat starea de alertă pot fi plafonate prețurile, în condițiile art. 4 alin. (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată cu modificările şi completările ulterioare, doar dacă în piață există disfuncționalități în privința asigurării acestora.
Măsuri în domeniul muncii
- conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19 pot dispune detaşarea, cu acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează, cu condiţia ca angajatorul la care se face detașarea să fie din acelaşi domeniu
- angajatorul poate dispune, cu consimțământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuțiilor acestuia
- în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei, de COVID-19, precum și a efectelor acesteia, pot dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu
- conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă, având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii
- valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. În cazul contractelor şi acordurilor colective de muncă, părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii.
- angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de 3 ore
- pe durata stării de alertă, angajaţii din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcţie de volumul de activitate al instituţiei în vederea realizării scopului prezentei legi, cu respectarea unui număr de maximum 48 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare
- pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu legate de instituirea și aplicarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, persoanele din instituțiile publice care au în atribuții prevenirea contaminării și combaterii efectelor COVID-19 pot fi suspendate din funcţie, potrivit normei proprii de organizare și funcționare a instituției sau autorității publice, după caz. Suspendarea încetează de drept la data încetării stării de alertă
- instituţiile şi autorităţile publice pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă și exclusiv pentru activități legate de aceasta, pentru o durată determinată, ce nu poate depăși 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
- numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public pot fi făcute doar dacă îndeplinesc condițiile de a fi funcţionar public sau, după caz, înalt funcţionar public și numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege și pentru o durată determinată de maximum 30 de zile de la data încetării stării de alertă
- pe durata stării de alertă, în instituțiile şi autorităţile publice se suspendă orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau funcțiilor vacante şi temporar vacante
Părinţii pot sta acasă cu copiii până la finalul anului şcolar
Legea prevede că pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, se aplică până la finalizarea cursurilor anului școlar.
În unităţile de învăţământ preuniversitar, cu avizul CNSSU, prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi ministrului sănătăţii, se stabilesc măsuri pentru desfăşurarea activităţilor de pregătire în vederea susţinerii examenelor naţionale şi de certificare a competenţelor profesionale, care presupun interacţiunea “faţă în faţă”, în condiţii de protecție sanitară.
Ministerul Educaţiei și Cercetării are obligaţia de a asigura elevilor şi personalului didactic şi nedidactic implicat, pe toată durata activităţilor de pregătire şi examene, numărul necesar de măşti de protecţie, ce vor fi purtate obligatoriu în spaţiile închise din incinta unităţilor de învăţământ.
Pe durata stării de alertă autoritățile locale au obligația să asigure accesul cetățenilor pentru desfășurarea activităților sportive în aer liber, cu acordul CNSSU, în parcurile localităților și pe terenurile de sport ale instituțiilor aflate în administrare.
Activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private se vor putea desfășura potrivit unor regulamente ce prevăd măsuri de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății.
În situația nerespectării măsurilor de protecţie sanitară, activitățile menționate pot fi suspendate prin hotărârea CNSSU pe o perioadă determinată.
Activitatea cultelor religioase, permisă cu respectarea regulilor de protecţie sanitară
Pe durata stării de alertă, activitatea cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de protecție sanitară stabilite, la propunerea CNSSU și cu avizul secretarului de stat pentru culte, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne.
Regulile vor cuprinde măsuri privind accesul în lăcaşele de cult, distanţa minimă de siguranţă.
Foto: Vlad Chirea / Libertatea
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
