Limbile străine ne remodelează creierul și ne influențează modul în care percepem realitatea. Interviu cu Viorica Marian, expertă în psiholingvistică

„Puterea limbajului”, noua carte lansată la Humanitas

Studiile sale asupra bilingvismului și multilingvismului au contribuit semnificativ la înțelegerea modului în care limbajul ne modelează creierul și ne influențează nu doar gândirea și percepția realității, ci și luarea deciziilor, identitatea și sănătatea mentală. Multe dintre învățăturile sale sunt expuse în cartea pe care a lansat-o la Humanitas, „Puterea limbajului.” Într-un interviu pentru Libertatea, experta ne arată cum fiecare nouă limbă pe care o învățăm modifică structura și funcționarea creierului.

„Limbajele pe care le folosim ne remodelează creierul și ne influențează modul în care percepem realitatea, amintirile, luarea deciziilor; de asemenea, joacă un rol esențial în formarea identității, a atitudinii noastre față de ceilalți și față de societate în ansamblul ei”, spune Viorica Marian. Născută la Chișinău, și-a completat studiile în SUA, unde a obținut un doctorat în psihologie la Universitatea Cornell. Este profesor la Universitatea Northwestern, unde conduce un laborator de cercetare în psiholingvistică din 2000. A primit distincții importante, precum Premiul John P. McGovern și Premiul Clarence Simon, iar volumul său, „Puterea limbajului”, a fost tradus în mai multe limbi. 

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

În cartea apărută la editura Humanitas, experta explorează impactul profund al limbajului asupra minții umane și asupra societății, în timp ce arată că modul în care vorbim ne schimbă nu doar gândirea, ci și emoțiile, comportamentul și chiar sănătatea mintală. Dacă vorbim mai multe limbi, nu doar că avem acces la culturi diferite, dar ne și modificăm modul de a fi – devenim mai flexibili în gândire și mai capabili să înțelegem perspective variate. În interviul de mai jos, discutăm despre cum limbajul ne definește și cum putem folosi această cunoaștere pentru a ne înțelege mai bine pe noi înșine și pe cei din jur.

„Limbajele pe care le folosim joacă un rol esențial în formarea identității”

– Îmi puteți explica, pe scurt, ce înseamnă psiholingvistica?
– Psiholingvistica este o știință care se află la intersecția dintre psihologie și lingvistică; se concentrează atât pe psihologia limbajului, cât și pe interacțiunea dintre intelect și limbă.

Recomandări

Digul subteran din Salina Praid s-a prăbușit. Minerii au încercat până în ultima clipă să salveze o secțiune a minei și au ieșit plângând

– Ce a însemnat documentarea pentru o astfel de carte? Ce înseamnă mai exact să studiezi limbajul și să înțelegi cum acesta, alături de bilingvism și multilingvism, ne influențează viața?
– Documentarea pentru această carte are la bază 30 de ani de cercetare științifică în domeniu, incluzând sute de articole publicate în reviste de prestigiu la nivel mondial și mii de persoane bilingve și multilingve testate în experimente de laborator, unde se înregistrează și se analizează mișcările oculare, activitatea creierului, performanța cognitivă și comportamentul. Laboratorul de psiholingvistică pe care îl conduc de un sfert de veac la Universitatea Northwestern din Chicago este unul dintre cele mai performante laboratoare din lume pentru studiul bilingvismului și multilingvismului. 

Din echipa mea științifică fac parte cercetători cu studii postdoctorale, care și-au făcut tezele de doctorat în SUA, Canada, Spania și în alte țări, doctoranzi, masteranzi sau studenți. Aceștia participă la diverse experimente cu bilingvi și multilingvi, cu vârste cuprinse între 2 și 80 de ani, vorbitori de engleză, spaniolă, chineză, japoneză, arabă, rusă, ebraică și alte limbi.

– Dacă ar fi să trageți o singură concluzie din cartea pe care ați scris-o, una care să-i facă pe oameni să înțeleagă de ce ar trebui să o citească, ce le-ați spune?
– Limbajele pe care le folosim ne remodelează creierul și ne influențează modul în care percepem realitatea, amintirile, luarea deciziilor; de asemenea, joacă un rol esențial în formarea identității, a atitudinii noastre față de ceilalți și față de societate în ansamblul ei.

Recomandări

Jocul lui Grindeanu: șef la Camera Deputaților, locul de unde Dragnea și Ciolacu au condus cu mână de fier partidul

„Deciziile luate în limba maternă sunt influențate mai mult de emoții decât cele luate într-o limbă străină”

– Cum ne schimbă mintea faptul că știm mai multe limbi străine? 
– Schimbările sunt numeroase și se manifestă în aproape toate aspectele vieții. De exemplu, comunicarea în limba maternă diferă de cea în altă limbă atât prin modul în care resimțim emoțiile, cât și prin deciziile pe care le luăm. De pildă, deciziile luate în limba maternă sunt influențate mai mult de emoții decât cele luate într-o limbă străină, care tind să fie mai raționale. Un sfat practic ar fi ca, atunci când ești nehotărât și nu știi ce decizie să iei, să încerci să o formulezi în diferite limbi și să analizezi ce valori, emoții și sentimente îți trezește în fiecare caz; acest proces te poate ajuta să ajungi la cea mai bună concluzie.

– Ați scris și despre cum limbajul ne poate schimba emoțiile sau varietatea acestora. În ce formă?
– Un multilingv poate avea sentimente diferite față de oameni, evenimente sau lucruri în funcție de limba pe care o folosește. De asemenea, cuvintele de dragoste sau înjurăturile pot trezi emoții diferite în limba maternă față de o altă limbă învățată. Toate acestea sunt confirmate de studii științifice care au arătat că reacția galvanică a pielii, activitatea cerebrală, mișcările oculare și emoțiile înregistrate variază în funcție de limba în care au loc testele. În prezent, studiem sănătatea mintală în cazul persoanelor bilingve pentru a urmări cum depresia, anxietatea, riscul de suicid, tulburarea de stres posttraumatic se manifestă diferit în limba maternă și în cea secundară.

Beneficiile învățării unei limbi străine asupra creierului și sănătății noastre

– Trebuie să vorbim fluent o limbă străină pentru ca mintea noastră să se schimbe? Ce se întâmplă dacă înțelegem bine o altă limbă – cum ar fi spaniola, italiana sau franceza, în cazul românilor –, însă nu o vorbim cursiv?
– Cu cât nivelul de fluență este mai ridicat și experiența cu o limbă mai vastă, cu atât schimbările sunt mai mari. Totuși, nu e nevoie de fluență pentru ca aceste schimbări să apară. Modificările la nivelul creierului și în sistemul cognitiv pot fi observate deja după câteva săptămâni de învățare a unei limbi noi. Pentru români, limbile spaniolă, italiană, franceză și portugheză sunt mai ușor de asimilat pentru că fac parte din aceeași familie de limbi romanice. Însă chiar și în aceste cazuri se înregistrează schimbări semnificative. De exemplu, deoarece aceste limbi sunt mai asemănătoare între ele decât, de exemplu, româna și limbile germanice, creierul trebuie să depună un efort mai mare pentru a controla interferența dintre ele atunci când comunicăm. În schimb, limbile care diferă mai mult sunt mai ușor de separat mental. 

– Cât de important este ca un copil să învețe din timp o altă limbă și cum îl ajută în dezvoltare? 
– Cu cât începi mai devreme să înveți o altă limbă străină, cu atât este mai bine, însă niciodată nu e prea târziu și poți obține beneficii la orice vârstă. Nu toți părinții își doresc sau au posibilitatea să își învețe copiii o altă limbă și nu fiecare copil are darul sau interesul necesar, dar pentru cei care pot face acest lucru, ramificațiile cognitive, neurologice, economice, sociale și personale sunt semnificative. 

– Dar pentru adulții care încep să învețe o altă limbă la maturitate există aceleași modificări la nivel mintal?
– Învățarea unei alte limbi sau folosirea mai multor limbi străine e un exercițiu pentru creier, la fel cum sportul este un exercițiu pentru corp. Creierul nu doar că învață informații noi, dar, după ce le învață, trebuie să jongleze permanent cu ambele limbi pentru a folosi limba corectă în fiecare moment. Acest efort depus de creierul bilingv are consecințe pozitive pe termen lung, ajutând creierul să funcționeze sănătos mai mult timp. Persoanele bilingve sunt diagnosticate cu Alzheimer sau alte forme de demență cu patru-șase ani mai târziu decât persoanele monolingve, deoarece creierul lor compensează funcțional pentru deteriorarea anatomică, datorită schimbărilor neurologice asociate cu funcționarea în două limbi.

O limbă nouă îți poate deschide oportunități profesionale și personale

– Ați spus că nu există un număr finit de limbi pe care cineva le poate învăța. Însă abilitatea de a face asta, de a învăța mai multe limbi, ține doar de determinarea cuiva sau există și o predispoziție genetică în acest sens?
– Atât predispoziția genetică, cât și determinarea personală joacă un rol important. O persoană care are aptitudini în domeniul limbilor va învăța limbi străine mai ușor decât o persoană care are talent în alt domeniu. Totuși, chiar dacă nu ai această predispoziție genetică, e posibil să înveți o limbă străină la nivel avansat. Deși va fi mai greu, nu e imposibil.

– Ce se întâmplă cu puterea limbajului în cazul persoanelor cu deficiențe de auz sau de vorbit sau care folosesc limbajul semnelor?
– Depinde de natura deficienței, dar există sisteme de sprijin care fac posibilă comunicarea prin limbaje simbolice.

– Cum putem să ne îmbunătățim limbajul, la ce resurse putem să apelăm?
– Acum există o mulțime de moduri de a învăța limbi străine. Depinde dacă persoana e introvertită sau extravertită. Aplicațiile care fac din învățarea limbii un joc, videoclipurile explicative pentru diferite niveluri, lecțiile audio și alte metode pe care le poti folosi singur acasă se potrivesc mai bine oamenilor introvertiți. Învățarea de la o altă persoană, prin lecții, călătorii sau comunicare directă, se potrivește mai bine oamenilor extravertiți. 

Sfatul meu este să găsiți o persoană care vorbește limba pe care doriți să o învățați și care vrea să învețe limba pe care o cunoașteți și să faceți schimb de lecții – fie în persoană, întâlnindu-vă la o cafenea sau în alt loc, fie online, comunicând chiar și de la distanță. Fratele meu, de exemplu, așa a început să învețe suedeza, făcând schimb de lecții cu o suedeză care dorea să învețe engleza. Lecțiile de engleză-suedeză s-au transformat în cele din urmă într-o căsătorie, așa că niciodată nu știi unde te va duce învățarea unei alte limbi și ce oportunități profesionale sau personale îți va deschide.

Cum va influența AI lingvistica

– Internetul, mediul online și aplicațiile au modificat modul în care comunicăm unii cu alții, mai rapid, mai succint, cu multe emoticoane, imagini, gif-uri – ce tip de schimbări, la nivel de limbaj, aduce modalitatea frecventă prin care vorbim azi?
– Cu toate că rețelele sociale au și efecte pozitive, de exemplu le permit oamenilor să comunice mai ușor între ei, multe dintre consecințele comunicării online sunt negative, atât la nivel individual, pentru creierul uman și sănătatea mintală, cât și la nivel social, în ceea ce privește dezinformarea și manipularea. Cu alte cuvinte, depinde foarte mult în ce scop folosim internetul. 

– Dar inteligența artificială cum schimbă limbajul? E un aspect pozitiv în evoluția lui sau nu, cum priviți lucrurile? 
– La fel ca în cazul de mai sus, inteligența artificială prezintă atât aspecte pozitive, cât și negative. În ceea ce privește limbajul, în viitorul apropiat, schimbările vor fi în mare parte pozitive. De exemplu, va deveni posibil să traducem rapid și ușor dintr-o limbă în alta. Vom putea traduce texte în milisecunde și comunica direct cu persoane care vorbesc alte limbi. 

Pe termen lung însă, evoluția inteligenței artificiale ar putea avea consecințe negative pentru diversitatea limbilor vorbite. La momentul actual se vorbesc în lume peste șapte mii de limbi, însă în fiecare an dispar câteva. Predicția mea este că evoluția inteligenței artificiale va accelera aceste dispariții. Chiar dacă aceste limbi vor fi înregistrate și păstrate într-un „muzeu“ al limbilor umane, va ajunge să domine un număr relativ mic de limbi. Odată cu dispariția limbilor dispar și culturi întregi, iar diversitatea de a gândi și de a fi în această lume se reduce. Dacă uniformitatea în gândire și conformitatea socială sunt un lucru bun sau rău depinde de perspectiva din care privim lucrurile.

– Cu toate elementele tehnologiei din prezent, cum credeți că vom comunica în viitor, cum va evolua limbajul?
– Depinde la ce viitor ne raportăm. În prezent se dezvoltă deja tehnologii care ne permit să descifrăm activitatea neurală a creierului și să constatăm, de exemplu, dacă creierul se gândește la o fațǎ umană sau la un copac. Deocamdată nu este încă posibil să comunicăm idei complexe și nuanțate din punct de vedere lexical și gramatical de la creier la creier, dar descoperirile recente permit deja persoanelor paralizate, care nu se pot mișca, să comunice mesaje simple prin înregistrarea și interpretarea activității neurale a creierului, chiar dacă nu pot vorbi. Aceste tehnologii vor fi foarte utile pentru persoanele cu dizabilități, dar vor aduce și mari riscuri sociale, de exemplu în ceea ce privește confidențialitatea.

– Îți modifică limbajul personalitatea?
– Da, fiecare limbă pe care o cunoaștem este asociată cu o cultură, obiceiuri și norme sociale. Când schimbăm limba, cadrul de referință pe care-l folosim se schimbă și el. De pildă, bilingvii înregistrează rezultate diferite la testele de personalitate în funcție de limba pe care o folosesc. 

„Americanii îi percep pe români mai bine decât europenii”

– Dumneavoastră locuiți în SUA, o țară și o cultură care au influențat mult România, atât la nivel de limbă, cât și de cultură – filme, muzică, anumite comportamente. Îmi puteți semnala câteva diferențe între români și americani la nivel de limbaj?
– Îmi este greu să răspund la această întrebare pentru că eu, de fapt, nu am trăit niciodată în România. Am fost în România doar de trei ori – o dată la podul de flori, când mai aveam noi, tinerii idealiști, o speranță la reunire, o dată în anii ʼ80, când am mers la niște prietene care studiau la Iași, și o dată în anii ʼ90, când mergeam din SUA la Chișinău, și am avut o escală la București. Nu pot face, așadar, comparații cu România, pentru că, de fapt, nu cunosc această țară decât prin literatura, muzica și prietenii din SUA de origine română, chiar dacă bunicii și străbunicii mei au fost români și au trăit în România înainte de a fi ocupați de ruși. Însă despre SUA pot spune că e o țară foarte diversă, influențată de un amalgam de culturi și oameni care au imigrat în Lumea nouă din toate colțurile pământului. Americanii se deosebesc între ei în funcție de locul natal, iar acum mai ales țara e complet divizată în două. Parcă ar fi două țări: una roșie și una albastră, iar diferențele depind de zona unde trăiești și cu cine comunici. La nivel de limbaj, americanii se deosebesc de celelalte popoare prin faptul că sunt foarte direcți, mai direcți decât multe alte popoare. Alte diferențe la nivel de limbaj includ o distanță mai mică între ierarhii, fie la serviciu între șef și subaltern, fie în familie, între generații. 

– Având în vedere contextul politic actual, din experiența dvs. la catedră, munca fabuloasă pe care ați făcut-o și faptul că sunteți un nume în domeniu care ne promovează țara, cum credeți că îi percep americanii pe români sau țara noastră?
– Am impresia că americanii îi percep pe români mai bine decât europenii și nu fac asocieri negative. De fapt, majoritatea americanilor nu știu foarte multe despre România. Mulți nu cunosc geografia suficient ca să poată să găsească România pe hartă. Pentru majoritatea, este o țară undeva în Europa, foarte bună la gimnastică și de unde provine legenda lui Dracula. Românii din SUA se asimilează și nu se deosebesc la prima vedere de alți imigranți din Europa. 

Experiența mea personală în vizitele profesionale și prezentările din America de Nord, dar și în America de Sud, Asia și Australia a fost pozitivă. De fapt, mulți dintre cei pe care i-am întâlnit nu mai cunoscuseră niciodată o persoană de origine română sau moldoveană înainte de a mă întâlni pe mine și au avut o atitudine foarte caldă. 

„Ce spunem și avem în minte poate fi foarte diferit de ceea ce o altă persoană aude și înțelege”

– În final, dacă ne întoarcem la „Puterea limbajului” și complexitatea creierului, care ar fi câteva dintre descoperirile care v-au făcut să înțelegeți mai bine oamenii și pe care le putem prelua și noi?
– Una dintre ideile principale pe care le-am descoperit după trei decenii de cercetări este că „realitatea” pe care o percepem este rezultatul activității neuronale a creierului, care interpretează inputul provenit de la organele de percepție în combinație cu experiențele noastre anterioare, inclusiv cu experiențele de limbaj. „Realitatea” e subiectivă și e interpretată diferit de creierele noastre, în funcție de experiențele pe care le-am avut în trecut, inclusiv de limbajele pe care le cunoaștem. De aceea e important să reținem că de multe ori, ceea ce spunem și avem în minte poate fi foarte diferit de ceea ce o altă persoană aude și înțelege, la fel cum ceea ce noi percepem și ținem minte se poate deosebi de ceea ce percep și țin minte alții.

– În perioada următoare, ce vă propuneți să studiați sau cum veți continua studiul limbajului?
– Am un laborator foarte activ și suntem permanent implicați în cele mai moderne cercetări privind consecințele bilingvismului și multilingvismului asupra creierului uman și a sistemelor noastre cognitive. 

Cercetările din laborator și lucrul la universitate îmi acaparează aproape tot timpul. Recent m-am întors din Thailanda, de la lansarea ediției thailandeze a cărții, săptămâna viitoare apare ediția poloneză a cărții la Cracovia. Urmează ediția ucraineană. Tot luna asta apare al patrulea tiraj al ediției japoneze, la Tokyo. Alte ediții care au apărut înainte de cea românească sunt edițiile americană și engleză (se deosebesc între ele, una pentru piața din SUA și alta pentru piața din Europa și Australia), edițiile chineză, taiwaneză și olandeză. Edițiile coreeană, arabă și portugheză sunt în pregătire. 

Mă implic în lansarea lor când pot și mă străduiesc să fiu prezentă la evenimente personal, nu numai online. O dată pe lună merg în diferite orașe și țări pentru prezentări, conferințe, întâlniri. Următoarele prezentări vor fi în Edinburgh și Londra. Dar cel mai mult sunt entuziasmată și aștept cu nerăbdare evenimentul din București, din mai. Voi fi la Ateneul Român duminică, 11 mai, la 17.30, iar cu această ocazie îi invit cu mult drag pe cititorii dumneavoastră la o prezentare și o discuție despre puterea limbajului.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro