Ce strategie are Ciprian Ciucu pentru consolidarea seismică a clădirilor din București. Primăria Capitalei poate reface doar 10 imobile anual
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că bugetul PMB pe 100 de ani este insuficient pentru a face față consolidării clădirilor aflate în risc de prăbușire la cutremur, prin urmare „amploarea problemei depășește capacitățile administrative ale primăriei”.
Potrivit primarului, instituția pe care o conduce din decembrie 2025 are o capacitate de consolidare și restaurare de „aproximativ 20 de clădiri la fiecare doi ani”, adică o medie de 10 clădiri anual.
„Deci, care este strategia? Atragerea banilor privați, determinând investitorii să investească în consolidarea acestor clădiri, pe care apoi să le utilizeze și să le introducă în circuitul economic”, a scris Ciucu sâmbătă, 16 mai, pe Facebook.
Și a continuat: „Cum? Prin creșterea atractivității zonei centrale și, implicit, a valorii acesteia. Banii vin, dacă acolo sunt și alți bani și se pot înmulți. Mergem pe stimularea pieței, pe capital. De aceea facem concursurile de soluții de urbanism, sa venim cu lucrări care să scoată la lumină acele zone”.
Ciprian Ciucu a explicat că este nevoie ca proiectele propuse privind regenerarea urbană pentru centrul orașului, adică zonele Magheru, Brezoianu și Piața Lahovari să devină realitate.
Alte soluții sunt „concesionarea zecilor de clădiri din proprietatea PMB, cu obligația de a fi consolidate și renovate”, plus „un program financiar pentru restaurarea fațadelor clădirilor cu risc seismic gradul II”, dar și „dezvoltarea unui mecanism de împrumut pentru proprietarii care vor să își consolideze clădirile, cu dobândă redusă și co-garantat de PMB”.
Edilul general a oferit și un exemplu de inițiativă privată de care este mulțumit: „Am emis autorizația de construire pentru Hotelul Ambasador. Va fi consolidat și renovat de către proprietar, familia Meinl. Cei cu cafeaua”. Lucrările vor începe în această lună.
„Urmează curând și imobilul vecin, Blocul Patria/ARO, prin PMB și AMCCRS”, a punctat primarul.
Lista clădirilor din București în pericol de prăbușire la cutremur. Sunt peste 2.000 de imobile cu risc seismic
În București sunt peste 2.000 de clădiri cu risc seismic, majoritatea trecute în clasa I. Acestea se pot prăbuși total sau parțial în cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter, precum cel din 1977.
Lista completă a clădirilor în pericol de prăbușire poate fi citită în documentul de mai jos, publicat de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic în această lună (mai 2026):
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/cladiri-bucuresti-risc-seismic-cutremur-2026.pdf"]
În martie 2023, când primar general era actualul președinte al României, Nicușor Dan, Asociaţia de Dezvoltare Zona Metropolitană spunea că primele evaluări vizuale rapide ale imobilelor din Capitală se vor face până în septembrie 2023, iar prioritate urmau să aibă blocurile cu cel puțin trei etaje, construite înainte de 1968, și clădirile destinate educației și sănătății. Însă de atunci nu s-a mai comunicat nimic.
Mai mult, o analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, dată publicității în același an, arăta că, în cazul unui cutremur similar celui din 1977, aproximativ 23.000 de clădiri din București pot suferi avarii semnificative.
Reamintim că, pe 4 martie 1977, un cutremur devastator, cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, a lovit România, provocând moartea a aproape 1.600 de persoane, inclusiv personalități de marcă, precum Toma Caragiu, Doina Badea și Anatol Baconsky.
În 2020, cu un an înainte să moară, marele actor Ion Caramitru, a rememorat pentru Libertatea ce a văzut: „Toma Caragiu şi Alexandru Bocăneţ au murit îmbrăţişaţi”.
Nerasist 20.05.2026, 08:13
O să fie o problema mult mai grava în curând. Acum vorbim de clădiri fara interes de monument, reparate pe banii mei, fără intenție de recuperare. Mai grav o să fie că ce a construit ceașcă în 60-70-80, vor ajunge în aceeași situație peste maxim 30 de ani. Imaginati-va 2 mil de persoane care locuiesc în blocuri ce trebuiesc demolate sau consolidate. Nu vreau sa plătesc nici pentru asta. Pentru mine nu plătește nimeni.