Război în Ucraina, ziua 725 | Kievul acuză Moscova că a executat doi prizonieri de război ucraineni, în timp ce admite că armata rusă își continuă ofensiva la vest de Avdiivka

Autoritățile germane, americane și ruse au discutat înainte de moartea lui Aleksei Navalnîi despre o posibilă eliberarea a liderului încarcerat al opoziției ruse, în cadrul unui schimb cu Vadim Krasikov, un asasin rus condamnat la închisoare pe viață în Germania, potrivit unor surse citate duminică de ziarul german Bild, scrie The Kyiv Independent.

„Vladimir Putin l-a dorit pe agentul rus Vadim Krasikov, care este încarcerat în Germania. S-a discutat că, în schimb, Putin îl va elibera pe Navalnîi”, a scris Bild, într-o postare pe Telegram.

Mai multe detalii: SUA, Germania și Rusia au discutat despre un schimb de deținuți între Aleksei Navalnîi și asasinul rus Vadim Krasikov, scrie presa germană

România susţine adoptarea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, aplicat de către Uniunea Europeană, a spus duminică ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

„Lucrăm la un mesaj comun ca urmare a morţii disidentului rus”, a declarat Odobescu, pentru Agerpres.

Şefa diplomaţiei române a participat, până duminică, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, context în care a fost anunţată de moartea disidentului rus Aleksei Navalnîi. Ea va participa, luni, la Consiliul Afaceri Externe, unde acest subiect va fi abordat.

Aceasta a spus că, la Munchen, „ştirea a produs emoţie şi a fost o reconfirmare a ceea ce se ştia: ceea ce poate să facă Rusia, Putin, nu numai în Ucraina, ci din păcate şi în Rusia”.

„Au fost transmise condoleanţe familiei, soţia (Iulia Navalnaia, n.r.) a fost prezentă aici, a transmis un mesaj simplu şi emoţionant şi cred că este foarte important să arătăm nu numai solidaritate, dar şi să continuăm măsurile de sancţionare a Rusiei. În acest sens, se lucrează la un nou pachet de sancţiuni şi România susţine adoptarea unui nou pachet de sancţiuni”, a menţionat Odobescu.

Ministrul român a subliniat că, în acest moment, discuţiile pe această temă se concentrează pe consolidarea regimului de sancţiuni. „Să vedem cum putem să ne asigurăm că ele nu sunt eludate, că nu sunt evitate de către anumite state”, a completat ea.

18 feb. - Acum 9 luni

18-02-2024

Vucic: Relaţiile Serbiei cu Rusia ar putea fi afectate de decesul lui Navalnîi în închisoare

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Relaţiile Serbiei cu Rusia ar putea fi afectate de recentul recent al disidentului Aleksei Navalnîi în închisoare, a afirmat duminică preşedintele prorus al Serbiei, Aleksandar Vucic, scrie Agerpres preluând agenția germană de știri DPA.

Vucic a spus, pentru televiziunea sârbă Prva, că a fost „îngrozit” de ştirea privind moartea lui Navalnîi la 47 de ani, cel mai ferm critic al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Mai multe detalii: Aleksandar Vucic: „Relaţiile Serbiei cu Rusia riscă să fie afectate de decesul lui Aleksei Navalnîi în închisoare”. Liderul sârb, criticat că nu a aplaudat-o pe soția opozantului | VIDEO

Trupele ruse încearcă să avanseze şi mai mult în estul Ucrainei, lansând numeroase atacuri la vest de Avdiivka, la o zi după retragerea forţelor Kievului din acest oraş industrial-cheie, a anunţat comandantul ucrainean al acestui sector duminică, relatează AFP.

„În zona Avdiivka, militarii ucraineni au respins 14 atacuri ale ocupantului lângă Lastocikine”, un sat situat la mai puţin de doi kilometri de cartierele din nordul oraşului Avdiivka, în regiunea Doneţk, a anunţat, într-un mesaj publicat pe Telegram, generalul Oleksandr Tarnavski.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Mai la sud, în zona Mariinka, forţele ruse au „încercat de 23 de ori să străpungă apărarea trupelor noastre”, a adăugat el, informând de asemenea despre ofensive ruse în regiunea sudică Zaporojie.

Potrivit generalului Tarnavski, forţele Kievului au respins de asemenea 13 „tentative de asalt” ruse lângă satele Robotine şi Verbove (regiunea Zaporojie), unul dintre rarele locuri unde ucrainenii au eliberat teritorii în timpul contraofensivei lor din 2023 care, în linii mari, a eşuat.

„Inamicul a înregistrat acolo pierderi considerabile în oameni şi vehicule blindate”, a mai afirmat comandantul ucrainean, conform Agerpres.

Moscova a anunţat sâmbătă o „importantă victorie”, revendicând „controlul total” asupra oraşului Avdiivka, cu câteva zile înainte ca invazia rusă să intre în al treilea an.

Duminică, Ministerul Apărării rus a afirmat că a avansat 8,6 kilometri prin cucerirea acestui oraş, în mare parte în ruine, vizat din octombrie de atacuri ruse foarte intense, în pofida pierderilor grele.

Rusia a pierdut 402.430 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a anunțat duminică Statul Major General al forțelor armate ucrainene, potrivit The Kyiv Independent.

Cel mai recent bilanț include și pierderile suferite de forțele ruse pe parcursul ultimelor 24 de ore, adică 1.080 de soldați.

Conform conducerii armatei ucrainene, Rusia a mai pierdut până acum:

• 6.487 de tancuri,
• 12.198 de vehicule blindate de luptă,
• 12.736 de vehicule și rezervoare de combustibil,
• 9.709 sisteme de artilerie,
• 984 de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS),
• 674 de sisteme de apărare antiaeriană,
• 335 de avioane,
• 325 de elicoptere,
• 7.449 de drone
• și 25 de ambarcațiuni.

Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, investițiile masive ale Rusiei în armată i-au îngrijorat pe oficialii și experții europeni, care au declarat că NATO a subestimat capacitatea Rusiei de a susține un război pe termen lung, scrie The Guardian.

În timp ce Ucraina face eforturi să economisească muniția și cere aliaților noi livrări de obuze și echipamente – pe care aceștia le oferă deja cu țârâita – Rusia se bucură de o creștere masivă a producției industriale militare, care a întrecut deja așteptările multor strategi occidentali din domeniul apărării.

Mai multe detalii: „Economia Kalașnikov”. Producția militară a Rusiei duduie, spre surprinderea strategilor occidentali, și oferă un avantaj uriaș pe front

Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a amenințat duminică, 18 februarie, că Moscova va folosi armele nucleare împotriva SUA, Marii Britanii, Germaniei și Ucrainei dacă Rusia va pierde toate teritoriile ucrainene ocupate și va fi nevoită să revină la granițele din 1991, scriu The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

În cea mai recentă postare, Medvedev mai afirmat că o potențială înfrângere a Rusiei în războiul împotriva „neonaziștilor și a sponsorilor lor occidentali” și „dezintegrarea țării” ar putea declanșa un război nuclear.

Mai multe detalii: Medvedev amenință cu bombardamente nucleare SUA, Marea Britanie, Germania și Ucraina dacă Rusia pierde teritoriile ucrainene ocupate

Armata ucraineană a acuzat duminică Rusia că a executat prin împuşcare doi prizonieri de război ucraineni în estul Ucrainei, informează AFP, potrivit Agerpres.

Duminică dimineaţa, „ruşii şi-au arătat încă o dată atitudinea faţă de dreptul umanitar internaţional, executând prin împuşcare doi prizonieri de război ucraineni”, au afirmat, pe Telegram, forţele terestre ucrainene.

Acestea au postat un scurt video alb-negru filmat cu o dronă, în care se poate vedea cum un militar trage asupra a doi soldaţi care se află foarte aproape de el în aceeaşi tranşee şi care nu-i opun rezistenţă.

AFP menționează că nu a putut verifica autenticitatea sau localizarea acestui video.

Forţele terestre ucrainene nu au precizat exact locul acestui incident, informând pur şi simplu că este vorba de sectorul „Hortiţea”. Acesta acoperă regiunile Harkov, Luhansk şi o parte din regiunea Doneţk, însă nu şi oraşul Avdiivka, asupra căruia armata rusă şi-a impus controlul cu o zi înainte, după luni de lupte acerbe.

Canalul de Telegram DeepState, apropiat de armata ucraineană, a afirmat mai devreme în timpul zilei că armata rusă a executat prin împuşcare şase militari ucraineni, dintre care doi erau răniţi, pe o poziţie la sud de Avdiivka, fără îndoială joi. Autorităţile ucrainene nu au comentat deocamdată aceste afirmaţii.

După declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, Moscova şi Kievul s-au acuzat deja de mai multe ori reciproc că au ucis prizonieri de război.

În martie 2023, un video ce părea să arate un soldat ucrainean prizonier care fuma o țigară, executat prin împuşcare după ce a strigat „Glorie Ucrainei”, a devenit viral.

Kaja Kallas a respins duminică mandatul de arestare emis de Rusia pe numele ei, afirmând că este doar o încercare de intimidare, în contextul în care se speculează că premierul estonian ar putea obține un post de conducere la nivelul Uniunii Europene.

Decizia „este menită să mă intimideze și să mă facă să mă abțin de la deciziile pe care altfel le-aș lua”, a declarat Kallas, pentru Reuters, într-un interviu acordat în marja Conferinței de Securitate de la Munchen.

Mai multe detalii: Moscova nu mă va intimida, spune Kaja Kallas, după ce a fost dată în urmărire. „Acesta e manualul Rusiei, nu este nimic surprinzător”

Ucraina a efectuat teste inițiale ale unor drone de luptă asemănătoare cu dronele rusești Lancet, a anunțat duminică ministrul pentru Transformare Digitală, Mihailo Fedorov, potrivit The Kyiv Independent.

Dronele vor fi testate în curând în luptă, a precizat ministrul ucrainean.

Ucraina și-a intensificat eforturile de a crește producția internă de drone de luptă, un instrument esențial pe câmpul de luptă, urmărind să fabrice un milion de drone în acest an.

Dronele kamikaze Lancet ale Rusiei au o rază de acțiune de 40 de kilometri. Acestea sunt produse de ZALA Aero Group, o filială a gigantului rusesc din industria de armament Kalașnikov.

După ce Rusia a început să folosească dronele Lancet în număr mare pe câmpul de luptă, la sfârșitul anului 2022, acestea s-au dovedit a fi unele dintre cele mai eficiente arme ale Rusiei împotriva țintelor de mare valoare situate la zeci de kilometri în spatele liniei frontului.

Fedorov a declarat că echivalentele ucrainene ale dronelor Lancet produse de patru contractori au fost supuse unor teste, două drone finalizând cu succes testele.

În câteva luni, va fi fezabilă stabilirea unei capacități de producție pentru aproximativ 100 de drone de acest tip pe lună, a precizat ministrul.

„Acesta este un produs tehnologic, așa că nu l-am putut lansa imediat, a trebuit să sondăm piața… și acum avem rezultatul”, a spus Fedorov, pentru canalul de YouTube Diia.

„Vor fi două sau trei produse pe piață care concurează între ele, iar într-un an vor exista o duzină de astfel de companii” care vor produce aceste drone, a mai spus el.

Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret pe 6 februarie pentru înființarea unei ramuri separate a Forțelor Armate ale Ucrainei, dedicată dronelor.

Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, l-a asigurat pe omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, că Beijingul ,,nu vinde arme letale” Rusiei, a anunţat duminică diplomaţia chineză, potrivit AFP.

Beijingul ,,nu profită de situaţie pentru a obține profit şi nu vinde arme letale în zone de conflict sau părţilor aflate în conflict”, a subliniat ministrul Wang Yi.

Mai multe detalii: China asigură Kievul că nu furnizează arme letale Rusiei, insistând că vrea negocieri de pace și că ,,nu toarnă gaz pe foc”

Un comandant militar rus de rang înalt a murit pe 14 februarie într-un spital din Sevastopol, în peninsula anexată Crimeea, după ce a fost rănit, potrivit unui comunicat al guvernului local din Daghestan, o republică din Rusia, scrie duminică The Kyiv Independent.

Guvernul local nu a precizat precizează unde și când a avut loc rănirea acestuia.

Colonelul Magomedali Magomedzhanov, din Daghestan, ar fi fost comandantul adjunct al Armatei a 18-a și comandantul Brigăzii 61 de pușcași marini separate „Kirkenes Red Banner” din cadrul Flotei de Nord. El a murit pe 14 februarie în timpul celei de-a patra sale operațiuni militare.

Magomedzhanov a luptat anterior în campaniile Rusiei din Caucazul de Nord și Daghestan, iar apoi a efectuat misiuni în Siria, potrivit șefului Republicii Daghestan, Serghei Melikov.

Armata a 18-a rusă de arme combinate a fost formată în luna august a anului trecut „pentru a elibera unități mai experimentate care să lupte pe axe cheie” în Ucraina, potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie.

Formațiunea este probabil „un mix” din alte unități care operează în regiunea Herson, inclusiv din cadrul Corpului 22 de armată, care alcătuiește în mod normal garnizoana rusă din Crimeea ocupată, a precizat ministerul de la Londra.

Preşedintele american Joe Biden a anunțat sâmbătă seară că i-a comunicat omologului său ucrainean Volodimir Zelenski „încrederea” sa în continuarea acordării ajutorului militar american Kievului, care este blocat în prezent în Congres, relatează AFP.

„Am vorbit cu Zelenski în această după-amiază pentru a-i spune că sunt încrezător că vom avea aceşti bani”, a spus Joe Biden reporterilor, în timp ce preşedintele ucrainean a lansat la Munchen un apel urgent occidentalilor pentru a livra mai multe arme, după ce Rusia a anunţat „controlul total” asupra oraşului Avdiivka din estul Ucrainei.

Consiliul de Securitate Naţională de la Casa Albă a afirmat sâmbătă că retragerea Ucrainei şi căderea oraşului Avdiivka sunt dovada „costului inacţiunii” Congresului american.

„Mă voi bate pentru ca ei (ucrainenii) să aibă muniţia de care au nevoie”, a asigurat liderul de la Casa Albă. Joe Biden a descris blocarea în continuare a ajutorului militar de către Congres drept „absurdă” şi „ne-etică”, potrivit Agerpres.

Președintele american a vorbit şi despre temerile sale că un alt oraş ucrainean va cădea în mâinile forţelor armate ruse fără o reluare a asistenţei militare americane.

Purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate, Adrienne Watson, le-a cerut congresmenilor americani să aprobe „fără întârziere” această asistenţă de 60 de miliarde de dolari, după victoria militară simbolică a Moscovei de la eşecul contraofensivei Kievului lansată vara trecută.

Rusia a revendicat capturarea orașului Avdiivka din regiunea Donekk, însă afirmă că în fabrica de cocs din zonă se mai află încă militari ucraineni, relatează Reuters.

„Se iau măsuri pentru a curăța complet orașul de militanți și pentru a bloca unitățile ucrainene care au părăsit orașul și sunt înrădăcinate la uzina chimică și de cocs din Avdiivka”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

Autoritățile ucrainene nu au făcut încă niciun comentariu public în legătură cu acest subiect.

Șeful armatei ucrainene a ordonat retragerea trupelor din Avdiivka „pentru a evita încercuirea și pentru a păstra viețile și sănătatea militarilor”.

Mai multe detalii: Rusia revendică Avdiivka, dar spune că unii soldații ucraineni sunt încă ascunși în fabrica de cocs din oraș

Anunțul a fost făcut de șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, în timpul unui prânz de la Conferința de Securitate de la Munchen, relatează agenția RBC Ukraine.

„Dar dacă întrebați Ucraina, ne cer acum muniție, artilerie acum. Din partea Danemarcei, am decis să donăm întreaga noastră artilerie Ucrainei. Și îmi pare rău să vă spun, prieteni, că încă mai există muniție în stoc în Europa. Nu este vorba despre producție, pentru că avem arme, avem muniție, avem apărare antiaeriană, pe care nu trebuie să o folosim noi înșine în acest moment, pe care ar trebui să o livrăm Ucrainei”, a spus Mette Frederiksen.

Ea a făcut astfel apel la partenerii țării sale să crească livrările de armament pentru Ucraina.

Mai multe detalii: Danemarca își va transfera întreaga artilerie către Ucraina. „Există muniție în stoc în Europa. Nu este vorba despre producție”

Comandantul adjunct al Armatei a 18-a a Rusiei, colonelul Magomedali Magomedjanov, a murit într-un spital din Sevastopol, din cauza rănilor suferite în luptele din Ucraina, a anunțat Camera Publică a Republicii Daghestan, pe canalul său de Telegram, relatează Izvestia.

Magomedali Magomedjanov avea 57 de ani.

Mai multe detalii: Comandantul adjunct al Armatei a 18-a ruse, Magomedali Magomedjanov, a murit la Sevastopol, din cauza rănilor suferite în luptă

Forțele ucrainene au anunțat duminică, 18 februarie, că au respins o ofensivă rusă pe frontul din regiunea sudică Zaporojie, relatează The Kyiv Independent și The Guardian.

„Ofensiva mult-hulitată din sectorul Zaporojie s-a prăbușit ca Cezar Kunikov (nava rusă pe care Ucraina a anunțat recent că a scufundat-o în Marea Neagră – n.r.)”, a scris Comandamentul Operațional Vest pe Telegram.

Armata ucraineană a precizat că 18 vehicule blindate, inclusiv trei tancuri, au fost distruse și că rușii „s-au retras pe pozițiile lor anterioare”. 70 de soldați ruși au fost uciși și 80, răniți, a transmis Comandamentul Operațional Vest al Ucrainei.

Frontul sudic din zona Zaporojie a devenit principalul centru al contraofensivei ucrainene în vara lui 2023, deși nu s-au înregistrat progrese semnificative și au fost eliberate doar câteva așezări.

Ceea ce se întâmplă pe frontul din Ucraina este o chestiune de „viață și de moarte” pentru Rusia, care ar putea determina soarta sa, a spus președintele Vladimir Putin în declarații difuzate duminică, relatează agenția de presă rusă de stat TASS și AFP, citată de The Guardian.

„Pentru ei (Occidentul – n.r.) este vorba de îmbunătățirea poziției lor tactice, dar pentru noi este vorba de destinul nostru, o chestiune de viață și de moarte”, a afirmat Putin la televiziunea de stat VGTRK.

„Cred că este încă important pentru noi înșine, și cu atât mai mult pentru ascultătorii și telespectatorii noștri din străinătate, să înțeleagă modul nostru de gândire”, a mai spus liderul de la Kremlin.

Vladimir Putin a făcut aceste afirmații referindu-se la declarațiile sale din interviul cu jurnalistul american Tucker Carlson. În interviul respectiv, președintele Rusiei a vorbit pe larg despre istoria țării sale și a pus continuu la îndoială statalitatea Ucrainei, atrăgând furia atât a Kievului, cât și a Occidentului.

Mai multe detalii: Vladimir Putin explică referirile istorice din interviul cu Tucker Carlson: „O chestiune de viață și de moarte, pentru noi este destinul”

Marea Britanie colaborează cu țări precum SUA pentru a furniza Ucrainei noi drone cu inteligență artificială care ar putea ataca simultan ținte, relatează surse citate de agenția americană de știri Bloomberg, citată de Ukrinform.

Susele au precizat, sub protecția anonimatului, că specialiștii militari occidentali care dezvoltă această tehnologie cred că ea ar putea permite Ucrainei să captureze anumite poziții rusești. Aceștia adaugă că dronele ar putea fi trimise Ucrainei în câteva luni, dar termenele ar putea fi depășite.

Dronele cu inteligență artificială vor fi desfășurate în cadrul unor flote mari, vor putea comunica între ele pentru a ținti poziții inamice fără a fi nevoie ca fiecare dintre ele să fie controlată de un operator uman, a mai precizat una dintre surse.

Amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar al NATO, a declarat pentru Bloomberg că utilizarea de către Ucraina a dronelor „în combinație cu inteligența artificială” ar putea avea „mai mult succes decât bombardarea rușilor cu artileria”.

De asemenea, sursele au afirmat că deși noile capacități ale dronelor nu vor înlocui nevoia urgentă de obuze, acestea pot contribui la atenuarea parțială a acestei penurii și la crearea unei noi dinamici pe câmpul de luptă.

Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât 12 drone Shahed, un avion Su-34 și o rachetă Kh-59 în dimineața zilei de 18 februarie, a anunțat Forțele Aeriene ucrainene, citate de The Kyiv Independent.

Avionul a fost doborât la ora 6 dimineața deasupra estului Ucrainei. Dronele și rachetele au fost doborâte în regiunile Cernihiv, Sumî, Poltava, Kirovohrad și Dnipro în timpul unui atac în timpul nopții și al dimineții.

Forțele aeriene nu au precizat ce ținte au fost lovite de rachetele și dronele care nu au fost interceptate.

O dronă a lovit o instalație de infrastructură din regiunea Poltava, potrivit șefului Administrației militare regionale, Philip Pronin.

Forțele ruse au lansat sâmbătă, 17 februarie, atacuri asupra mai multor localități din regiunile ucrainene Harkov, Donețk și Sumî, anunță autoritățile locale, citate de The Kyiv Independent.

Orașul Kupiansk din regiunea Harkov a fost lovit cu bombe aeriene în după-amiaza zilei de 17 februarie, o femeie fiind ucisă și alte cel puțin cinci persoane, rănite, a anunțat guvernatorul Oleg Siniegubov.

Atacuri cu rachete au vizat și orașelor Kramatorsk și Sloviansk din regiunea Donețk în seara zilei de 17 februarie. În urma loviturilor, cel puțin două persoane au fost ucise, iar altele au rămas prinse printre ruine, a declarat guvernatorul Vadim Filașkin.

Rusia a țintit Kramatorsk în jurul orei locale 20.00 cu trei rachete, lovind zona industrială și zonele rezidențiale, a raportat guvernatorul. În Sloviansk, o rachetă rusă a lovit o școală.

De asemenea, șapte comunități din regiunea Sumî, aflate de-a lungul graniței, au fost bombardate, o persoană fiind ucisă și o alta rănită, a anunțat administrația militară regională.

Președintele rus Vladimir Putin a fost informat de ministrul Apărării Serghei Șoigu cu privire la capturarea orașului ucrainean Avdiivka și a felicitat militarii ruși pentru „această victorie importantă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează agenția rusă de presă de stat Interfax.

„Vladimir Putin a ascultat la Kremlin raportul ministrului Apărării, Serghei Șoigu, privind capturarea Avdiivka. Președintele i-a felicitat pe militarii și luptătorii noștri pentru o victorie atât de importantă, pentru un asemenea succes”, a spus Peskov.

Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că forțele rusești au stabilit temporar o superioritate aeriană limitată și localizată și au putut să ofere trupelor terestre un sprijin din aer în ultimele zile ale operațiunii lor ofensive pentru a captura Avdiivka, relatează Ukrainska Pravda. „Este probabil, pentru prima dată când forțele rusești au făcut acest lucru în Ucraina”, notează ISW.

„Forțele ruse au crescut treptat utilizarea bombelor cu alunecare în tot teatrul de operații de la începutul anului 2023, dar recenta utilizare în masă a bombelor cu alunecare în Avdiivka este prima dată când aviația rusă a folosit aceste bombe la scară largă pentru a oferi sprijin aerian apropiat trupelor de infanterie care avansează”, se precizează în raportul specialiștilor americani.

De asemenea, ISW mai constată că posibilitatea „Rusiei de a efectua aceste lovituri în masă timp de mai multe zile în partea cea mai activă a liniei frontului sugerează că forțele ucrainene nu au putut să le interzică accesul la spațiul aerian din jurul Avdiivka, iar forțele rusești au profitat probabil de această superioritate aeriană temporară localizată pentru a facilita capturarea unei mari părți a așezării”.

Un reprezentant al brigăzii ucrainene care operează în apropierea Avdiivka a declarat la 17 februarie, citat de ISW, că forțele ruse au tras 60 de bombe cu alunecare asupra pozițiilor ucrainene din Avdiivka în ultimele 24 de ore. Iar un ofițer militar ucrainean care operează în zonă a declarat că trupele rusești au tras până la 500 de astfel de bombe în ultimele zile.

Surse rusești consideră că utilizarea acestor bombe a permis forțelor rusești să depășească apărarea ucraineană în Avdiivka, iar unii bloggeri militari ruși au susținut că acestea au superioritate aeriană în zonă.

ISW a remarcat că întârzierile în asistența de securitate occidentală ar putea duce la noi restricții semnificative asupra apărării aeriene ucrainene și ar putea permite forțelor rusești să reproducă sprijinul aerian care a alimentat avansul masiv în zona Avdiivka.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o conversație telefonică sâmbătă cu omologul său american, Joe Biden, în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen, scrie Ukrainska Pravda.

„Am purtat o conversație telefonică cu președintele american Joe Biden în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen. Am discutat despre situația actuală de pe câmpul de luptă. Mă bucur că pot conta pe sprijinul deplin al președintelui SUA. Avem încredere că și Congresul va lua o decizie înțeleaptă”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe conturile sale de socializare.

„Sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru democrație și libertate. Trebuie să apărăm aceste valori împreună. Am convenit să ținem legătura pe măsură ce se apropie împlinirea a doi ani de la începutul invaziei pe scară largă”, a precizat liderul ucrainean.

Forțele ruse au bombardat Hersonul sâmbătă după-amiază, atacul soldându-se cu uciderea unui bărbat în vârstă de 49 de ani și cu rănirea altor doi locuitori, a anunțat guvernatorul regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele armate ucrainene au eliberat Hersonul și alte așezări regionale de pe malul vestic al fluviului Nipru în contraofensiva din toamna anului 2022. Trupele ruse au fost împinse pe malul estic al fluviului, de unde de atunci bombardează teritoriile eliberate, provocând în mod regulat moartea unor civili și distrugerea pe scară largă a locuințelor și a infrastructurii, notează publicația citată.

O femeie în vârstă de 49 de ani a suferit o rană provocată de explozie și o rană la picior când forțele ruse au lovit sâmbătă Hersonul, a afirmat Prokudin, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Atacul a rănit, de asemenea, un bărbat de 36 de ani, care a fost spitalizat în stare stabilă.

Atacurile rusești împotriva regiunii Herson, efectuate vineri și în cursul nopții de vineri spre sâmbătă au rănit două persoane, anunțase anterior Prokudin.

Retragerea armatei ucrainene din oraşul Avdiivka, estul ţării, este dovada „costului inacţiunii” Congresului american, care blochează un ajutor militar suplimentar de 60 miliarde de dolari Kievului, a denunţat sâmbătă Casa Albă, scrie Agerpres citând AFP.

Purtătoarea de cuvânt a Consiliului Securităţii Naţionale, Adrienne Watson, i-a somat pe parlamentarii americani „fără întârziere” această asistenţă după ce armata ucraineană s-a retras în faţa Rusiei, prilejuindu-i cea mai mare victorie simbolică după eşecul contraofensivei Kievului lansată în vară.

Ucraina aşteaptă de luni de zile votul asupra unui ajutor crucial de 60 miliarde de dolari decis de guvernul preşedintelui democrat Joe Biden, aflat în campanie electorală pentru un al doilea mandat, dar obstrucţionat de opoziţia republicană în Congres, sub influenţa lui Donald Trump.

„Acesta este costul inacţiunii Congresului. Ucrainenii continuă să se bată cu curaj, dar le lipsesc muniţiile”, a afirmat Watson.

Un eşec în deblocarea acestui ajutor în Congres ar însemna „a face un cadou lui Putin”, avertizase vineri la Munchen vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, într-un discurs la conferinţa anuală internaţională pentru securitate.

Decizia de a se retrage din Avdiivka a fost luată de Kiev după luni de lupte intense şi intensificarea atacurilor forţelor ruse pentru a cuceri acest oraş încă din octombrie, provocând numeroase pierderi şi distrugeri. În faţa unei penurii de muniţii şi în inferioritate numerică pe câmpul de luptă, forţele ucrainene şi-au anunţat retragerea în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat sâmbătă, într-un discurs susţinut la Conferinţa de securitate de la Munchen, că ţările europene şi Alianţa Nord-Atlantică trebuie să se pregătească pentru un conflict de zeci de ani cu Rusia, informează agenția germană de presă DPA.

Eforturile de a include Rusia într-o arhitectură de securitate europeană mai largă după Războiul Rece a eşuat, a spus Boris Pistorius, în faţa participanţilor la Conferinţa de la Munchen.

Mai multe detalii: Nou avertisment sumbru al Berlinului: „Va trebui să trăim cu linii de demarcaţie în Europa pentru decenii de acum încolo”

Urmărește-ne pe Google News