• Rezultatele arată că persoanele din Asia de Sud sunt mai expuse agenților patogeni, iar europenii au o diversitate microbiomică mai mare.
  • Locul de reședință influențează vârsta biologică: europenii din afara Europei par mai tineri biologic, iar est-asiaticii din afara Asiei, mai îmbătrâniți.
  • Studiul relevă o conexiune între microbiomul intestinal și gena telomerazei, cu implicații pentru medicina personalizată.

Locul în care trăiești poate influența ritmul îmbătrânirii biologice, relevă un studiu inovator realizat de cercetătorii Universității Stanford.

Echipa de experți a utilizat metoda „profilării profunde”, ce analizează simultan genele, proteinele, metabolismul și microbiomul intestinal, pentru a înțelege legătura dintre geografie, etnie și procesele de îmbătrânire celulară.

Descoperiri-cheie

Studiul, care a inclus 322 de persoane sănătoase din Europa, Asia de Sud și Asia de Est, a scos la lumină diferențe notabile în funcție de origine etnică.

Profesorul Michael Snyder, coautor al cercetării, explică: „Am realizat pentru prima dată o analiză atât de detaliată asupra indivizilor din diferite regiuni ale lumii”.

Rezultatele arată că persoanele din Asia de Sud prezintă niveluri mai ridicate de expunere la agenți patogeni, în timp ce europenii au înregistrat o diversitate mai mare a microbiomului intestinal și niveluri superioare ale unor metaboliți asociați riscurilor cardiovasculare.

Aceste caracteristici biologice, legate de origine etnică, au rămas constante indiferent de locul de reședință al participanților, subliniind rolul geneticii în procesele biologice. Totuși, mediul și stilul de viață influențează și ele semnificativ ritmul îmbătrânirii.

Biologia și geografia

Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri ale studiului este influența locului de trai asupra vârstei biologice.

Cercetătorii au constatat că persoanele de origine est-asiatică care locuiesc în afara Asiei prezintă semne ale unui vârste biologice mai avansate comparativ cu cele care trăiesc în Asia.

În schimb, europenii care locuiesc în afara continentului arată biologic mai tineri decât cei care rămân în Europa.

„Acest lucru evidențiază o interacțiune complexă între genetică, mediu, dietă și microbiom”, menționează cercetătorii.

Legătura între microbiom și îmbătrânire

Un aspect fascinant al cercetării este descoperirea conexiunii dintre un microb intestinal, gena telomerazei (implicată în îmbătrânirea celulară) și o moleculă lipidică numită sfingomielină.

Acest mecanism sugerează că bacteriile intestinale ar putea juca un rol în viteza proceselor de îmbătrânire celulară.

Totuși, cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru validarea acestei ipoteze.

Implicații pentru medicina personalizată

Profesorul Richard Anwin, de la Universitatea Manchester, subliniază importanța acestor descoperiri pentru dezvoltarea medicinei personalizate.

Biologia umană este modelată de combinația dintre origine genetică și mediu. De aceea, medicina trebuie să țină cont de diversitatea globală și să nu se bazeze exclusiv pe datele unei singure populații.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.