Suveranistele Codruța Cerva și Oana Lovin, amendate penal cu câte 15.000 de euro de Judecătoria Sectorului 1. Magistrat: „Nu își asumă vina, deși instanța avea aceste așteptări”

Cele două l-au agresat pe fotograful Adrian Bulboacă

La fel ca mulți reprezentanți ai mișcării suveraniste, Codruța Cerva și Oana Lovin s-au remarcat la început prin proteste față de măsurile anti-COVID (purtarea măștii de protecție, carantina și campania de vaccinare), iar apoi prin prin poziții publice proruse și antioccidentale (pe tema apartenenței României la structurile euroatlantice și ajutorul dat Ucrainei).

• Pe data de 8 aprilie 2026, Codruța Cerva și Oana Lovin au fost obligate de Judecătoria Sectorului 1 să plătească, fiecare, amenzi penale de 50.000 de lei, respectiv 40.000 de lei și, în solidar, 10.000 de euro daune morale bărbatului pe care l-au agresat pe data de 14 aprilie 2021, la protestul pe care cele două l-au organizat în fața Ministerului Sănătății.
• Ele l-au agresat atunci pe Adrian Bulboacă, un tânăr fotograf care a încercat să strângă hârtiile pe care cele două protestatare le împrăștiaseră în fața instituției în timpul unui flash-mob împotriva ministrului de la vremea respectivă, Vlad Voiculescu, și a secretarului de stat Andreea Moldovan, pe care îi considerau responsabili pentru măsurile pe care le-au luat în timpul pandemiei.
•  Din imaginile video difuzate public se poate observa cum Codruța Cerva îl trage de rucsac pe Adrian Bulboacă și îl lovește pe la spate, în timp ce Oana Lovin îl calcă cu picioarele pe mâini în timp ce acesta încercă să strângă hârtiile împrăștiate pe rampa de acces a persoanelor cu dizabilități amplasată la intrarea în sediul Ministerului Sănătății.

În urma agresiunilor, bărbatul a s-a ales cu o „fractură stiloidă pumn drept fără deplasare, precum şi escoriații față dorsală”, leziuni traumatice ce au necesitat între 20-25 zile de îngrijire medicale, conform certificatului medico-legal eliberat după incident.

În schimb, Codruța Cerva și Oana Lovin s-au ales cu un dosar penal pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, pentru care legea prevede închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Ce au susținut activistele la proces, în ultimul cuvânt

În fața instanței, cele două au încercat să scape de răspunderea penală invocând excesul neimputabil și faptul că partea vătămată ar fi acționat ca „un provocator” și „un sabotor al unor instrumente democratice”.

La ultimul termen de judecată, pe data de 19 martie 2026, avocații activistelor au cerut achitarea, invocând „dreptul constituțional la liberă exprimare” și au pus reacţia celor două pe seama „protejării unui demers democratic”.

• „Din perspectiva apărării inculpata nu a acţionat cu intenţia de a vătăma (…), intenţia acesteia a fost protejarea materialului, motiv pentru care a vrut să pună piciorul pe acele foi, însă se pare că nu i-a reuşit.
• Procurorul a apreciat că este o cauză de neimputabilitate, care, evident, nu se mai află în sfera infracțională dacă există această situație reflectată de articolul 24 Cod penal, excesul neimputabil. (n.r. – «Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei constrângeri fizice căreia făptuitorul nu i-a putut rezista» – Art. 24 Cod penal).
• Nu era un atac împotriva ei, personal, ci era un atac împotriva drepturilor sale și al unui interes general, care este trecut special în definiția legitimei apărării, chestiune pe care distinsul judecător, în plângerea împotriva soluției de clasare, n-a scos-o în evidență și a întors dosarul (…)”, a arătat avocatul Oanei Lovin.

Codruța Cerva a susținut în fața instanței, în esență, că ele protestau față de măsurile anti-COVID.

• „Inculpatul (Cerva Codruta Roxana – n.r.), având ultimul cuvânt, arată că exact cum a spus domnul avocat, nu era o cauza a lor, era o cauza a românilor din 2021, cei care n-au beneficiat de slujbe creștin-ortodoxe, pentru că ordinul lui (Raed Arafat – n.r.) și al lui (Vlad Voiculescu – n.r.) a interzis înmormântările, iar oamenii erau băgați în pielea goală, în saci de gunoi.
• De aceea erau acolo, să-i ia la întrebări, pentru că știau că presa la acea vreme tăcea și nu avea voie să pună întrebări care incomodau. De asta erau acolo. Cum și-au permis (n.r. – reprezentanții autorităților să ia măsura ca) peste 60.000 de oameni în România în 2021 (n.r. – să fie) îngropați în pielea goală și în saci de gunoi, ca niște animale?
• Din fericire, acesteia nu i-a murit niciun membru din familie și i-au murit trei prieteni care s-au vaccinat. Erau pentru toți românii acolo, nu erau pentru ele, pe persoană fizică. Ori, legea le permite să-şi apere recuzita. Ea și (Oana Lovin – n.r.) au încercat să-l îndepărteze (n.r. – pe Adrian Bulboacă), atâta tot.
• N-a fost gălăgie, ele fumau atunci, persoana vătămată a mințit și a fost trimis acolo cu dedicație”, reține instanța de fond din ultimul cuvânt al Codruței Cerva.

Instanța: „Au urmărit producerea rezultatului, acționând concertat”

Pe data de 8 aprilie 2026, judecătorul le-a găsit vinovate pe Codruța Cerva și Oana Lovin pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe, dar a ales să le condamnare la plata unor amenzi penale și despăgubiri morale către partea vătămată.

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 397/2026 a Judecătoriei Sectorului 1, în care magistratul fondului a apreciat că activistele au acționat împreună, astfel că a reținut în sarcina lor calitatea de coautoare la infracțiune:

•  „Inculpata (Lovin Oana Elena – n.r.) este surprinsă în timp ce o calcă pe persoana vătămată pe mâna dreaptă cu piciorul ei drept, apăsând tare, cea din urmă reușind cu greu să tragă mâna de sub piciorul inculpatei, iar inculpata (Cerva Codruta Roxana – n.r.) este surprinsă cum trage de ghiozdan, bruscând astfel mâna părții civile, aceasta ținându-se strâns de balustradă, iar apoi o împinge pe persoana vătămată și o lovește cu piciorul în zona posteriorului.
• Acțiunile de agresiune exercitate de inculpata (Cerva Codruța Roxana – n.r.) au creat un pericol relevant din punct de vedere juridic pentru valoarea socială ocrotită, deoarece au avut ca efect vulnerabilizarea persoanei vătămate, reducându-i posibilitățile de apărare și permițând astfel inculpatei (Lovin Oana Elena – n.r.) să acționeze mai facil asupra sa.
• De asemenea, prin smucirea mâinii părții civile, prin acțiunea de tragere înspre înapoi, în momentul în care aceasta se ținea strâns de balustradă, reprezintă un act congruent cu cel exercitat de (Lovin Oana Elena – n.r.).
• Prin urmare, conduita inculpatei (Cerva Codruța Roxana – n.r.) a creat, în primul rând, un risc specific pentru integritatea persoanei vătămate, risc care s-a materializat prin imposibilitatea acesteia de a se apăra, ceea ce justifică imputarea obiectivă a rezultatului și în sarcina sa, iar, în al doilea rând, a creat o stare de pericol superioară, prin acționarea concomitentă cu acte de violență asupra integrității fizice a victimei, astfel încât leziunile create nu pot fi disociate strict în sfera de acțiune a unui singur inculpat.
• Astfel, potrivit art. 46 alin. 2 Cod penal, cei doi inculpați au acționat în calitate de coautori la săvârșirea faptei. (…)
• În ceea ce privește latura subiectivă, aceasta îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției directe, (…) inculpatele prevăzând rezultatul propriilor fapte, urmărind producerea acestuia (astfel cum s-a analizat supra).
• Între cele două inculpate a existat o legătură subiectivă tacită stabilită concomitent cu săvârșirea actelor de executare, acțiunile lor fiind orientate spre lezarea integrității corporale a persoanei vătămate, neavând relevanță din punct de vedere al cauzalității juridice care dintre actele săvârșite de coautori a provocat leziunea a cărei gravitate atrage reținerea variantei agravate a infracțiunii de lovire sau alte violențe.
• Totodată, cele două inculpate au urmărit producerea rezultatului nu numai din acțiunea personală, ci și din acțiunea celeilalte, acționând concertat, simultan, iar încetarea agresiunii s-a produs, de asemenea, concomitent”, se arată în motivare.

Ce „așteptări” spune judecătorul că avea de la activistele Cerva și Lovin

Mai departe, le individualizarea pedepsei, judecătorul reține atitudinea pe care Codruța Cerva și Oana Lovin au avut-o pe parcursul procesului penal:

• „Inculpații protestau într-un mod pașnic, însă protestul a degenerat, aceștia devenind violenți la adresa părții civile, care a considerat că hârtiile ude așezate pe rampa de acces a imobilului reprezintă gunoaie și trebuie strânse.
• Deși în zonă se aflau forțe de ordine ale jandarmeriei, care puteau fi sesizate, în situația în care se considera că persoana vătămată săvârșește o faptă ilegală, inculpații au înțeles să acționeze în mod violent.
• Toate aceste aspecte denotă, de asemenea, și incapacitatea inculpatului de a-și controla impulsurile, precum și o atitudine iresponsabilă față de consecințele faptelor sale. (…)
• La stabilirea pedepsei, instanța va avea în vedere ca aceasta să fie una proporțională și aptă pe de o parte să-i determine pe inculpați să înțeleagă în mod real consecințele faptelor săvârșite, precum și efectele pe care conduita lor le generează, iar pe de altă parte, să-i încurajeze pe aceștia și să sprijine reintegrarea în societate, oferindu-le posibilitatea de a se redresa.
• Prin atitudinea lor exprimată în fața instanței, aceștia au dovedit că nu înțeleg pe deplin consecințele faptelor săvârșite și nu își asumă vina pentru comiterea acestora, deși instanța avea aceste așteptări, prin raportare la vârsta, nivelul de educație și integrarea socială a acestora.
• Acordul exprimat cu privire la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității de către inculpatul (Lovin Oana Elena – n.r.) urmează a fi catalogat de instanță drept o urmă de regret față de săvârșirea faptei, motiv pentru care va fi valorificată prin aplicarea unui cuantum al pedepsei mai redus decât cel aplicat coinculpatului (Cerva Codruța Roxana – n.r.), care, doar intuind deznodământul unui proces penal de durată, a ales să nu își exprime acest acord.
• Așadar, prin raportare la cele expuse mai sus, instanța conchide în sensul că dezideratul corectării comportamentului infracțional al inculpatului ar putea fi atins în această situație particulară prin stabilirea unei pedepse cu amenda penală, o atare pedeapsă fiind de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient”, se mai arată în documentul citat.

Codruța Cerva și Oana Lovin au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Sectorului 1, iar în prezent cauza se află pe rolul Curții de Apel București, cu termen pe 16 iunie 2026. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro