”Putem să vă spunem că preşedintele şi prim-ministrul sunt sub controlul nostru. I-am arestat în reşedinţele lor”, a declarat pentru France Presse unul dintre liderii rebeliunii, sub acoperirea anonimatului.
Potrivit unui alt militar din tabăra soldaţilor revoltaţi, cei doi politicieni sunt ”într-un blindat în drum spre Kati”, unde se află unitatea Soundiata Keita, la circa 15 km de Bamako, punct de plecare al rebeliunii la începutul zilei.
Militarii au preluat întâi controlul unităţii şi al străzilor adiacente, apoi s-au deplasat în convoi spre centrul capitalei, potrivit unui corespondent al AFP.
La Bamako, ei au fost aclamaţi de manifestanţii adunaţi pentru a cere demisia şefului statului în Piaţa Independenţei, epicentrul protestelor care au zguduit Mali în ultimele luni, înainte de a se îndrepta spre reşedinţa preşedintelui Keita.
Preşedintele Comisiei Uniunii Africane (UA), Moussa Faki Mahamat, s-a declarat împotriva arestării preşedintelui malian.
”Condamn energic arestarea preşedintelui Ibrahim Boubacar Keita, a premierului Boubou Cissé şi a altor membri ai guvernului malian şi fac apel la eliberarea lor imediată”, a scris el pe contul său de Twitter.
Tot de la Kati a plecat şi rebeliunea de la 21 martie 2012, când rebelii tuaregi au lansat o ofensivă majoră în nordul Mali, iar soldaţii s-au revoltat împotriva incapacităţii guvernului de a face faţă situaţiei. Militarii l-au înlăturat atunci de la putere pe preşedintele Amadou Toumani Touré.
Lovitura de stat a precipitat căderea nordului Mali în mâinile grupurilor islamiste armate, care au ocupat această regiune timp de nouă luni înainte de fi alungaţi în urma unei intervenţii militare internaţionale conduse de Franţa în ianuarie 2013 şi aflată încă în curs.
Sub presiunea internaţională, junta a cedat în cele din urmă puterea autorităţilor civile interimare până la alegerea, în 2013, a lui Ibrahim Boubacar Keita.
Ambasada SUA a emis o avertizare pentru toţi cetăţenii americani să se deplaseze în adăposturi, deoarece sunt persoane înarmate pe străzi şi se aud focuri de armă.
Din luna octombrie 2019, România contribuie, pentru o perioadă de un an, la eforturile internaţionale de menţinere a păcii cu un detaşament al Forţelor Aeriene format din 120 de militari şi 4 elicoptere IAR-330 Puma L-RM participant la Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA).
Franța condamnă ”cu fermitate” rebeliunea
Franţa ”condamnă cu cea mai mare fermitate rebeliunea” declanşată în Mali într-o garnizoană din apropiere de Bamako, a declarat marţi şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, făcând apel la militari ”să se întoarcă fără întârziere în cazărmi”, relatează Agerpres.
”Franţa a luat cunoştinţă cu îngrijorare de rebeliunea care s-a produs azi la Kati, în Mali”, la circa 15 km de Bamako, şi ”condamnă cu cea mai mare fermitate acest eveniment grav”, a subliniat ministrul afacerilor externe într-un comunicat.
Parisul „împărtăşeşte pe deplin poziţia exprimată de Comunitatea economică a statelor din Africa de Vest (CEDEAO) care face apel la menţinerea ordinii constituţionale şi le cere militarilor să se întoarcă fără întârziere în cazărmi”, a adăugat el.
„Franţa reafirmă cu forţă deplinul său ataşament faţă de suveranitatea şi democraţia din Mali” şi „autorităţile franceze de la cel mai înalt nivel rămân foarte atente la evoluţia situaţiei din Mali”, a subliniat Le Drian.
La fel ca Parisul, Washingtonul şi CEDEAO şi-au exprimat marţi public îngrijorarea faţă de această rebeliune, care provoacă temeri privind o eventuală înlăturare de la putere a preşedintelui Ibrahim Boubacar Keita, deja confruntat de două luni cu o contestare fără precedent de la lovitura de stat din 2012. Circa 5.100 de militari francezi sunt desfăşuraţi în Sahel, în special în Mali, în cadrul operaţiunii antijihadiste Barkhane.
— Ali Ag Mohamed | علي (@ALIUF) August 18, 2020