Macron dă undă verde unei controversate reforme a migrației care nemulțumește atât dreapta, cât și stânga

Administrația președintelui francez Emmanuel Macron a publicat sâmbătă, în Jurnalul Oficial, textul final al noii legi a imigrației, primele instrucțiuni de aplicare a legislației fiind deja prezentate funcționarilor.

Promulgarea legii vine după ce Consiliul Constituțional al Franței a eliminat 35 dintre cele 86 de articole, inclusiv adăugările controversate solicitate insistent de extrema dreaptă, cum ar fi măsurile de restricționare a accesului la beneficii sociale și introducerea cotelor de migrație.

Textul final susținut de consiliu păstrează elementele-cheie ale reformei dorite inițial de guvern, o mare parte fiind dedicată simplificării procedurilor de expulzare a străinilor delincvenți – unul dintre obiectivele ministrului de interne Gerard Darmanin.

Astfel străinii care se află legal în Franța ar putea fi deportați mai ușor dacă au fost condamnați penal.

Chiar și cei care au venit în Franța înainte de a împlini 13 ani sau cei care locuiesc în Franța de peste 20 de ani ar putea fi expulzați dacă sunt condamnați la pedepse substanțiale cu închisoarea și sunt considerați o „amenințare gravă la adresa ordinii publice”.

De asemenea, a fost păstrat în text un articol privind regularizarea lucrătorilor fără documente în industriile care se confruntă cu penuria de angajați.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

După decizia Consiliului Constituțional, Macron i-a cerut lui Darmanin să facă „tot ce îi stă în putință” pentru „a pune în aplicare legea privind imigrația cât mai repede posibi”, a declarat pentru AFP un membru al echipei președintelui.

Darmanin, care declarase anterior că unele măsuri erau „în mod clar contrare Constituției”, a descris decizia Consiliului drept o victorie pentru guvern.

Critici la adresa legii, a lui Macron și a judecătorilor

Decizia guvernului de a implementa legea în forma ei actuală a stârnit condamnări din partea dreptei, Jordan Bardella, președintele partidului extremist Adunarea Națională, al lui Marine Le Pen, criticând ceea ce el a numit o „lovitură de stat dată de judecători, cu sprijinul președintelui”.

El a spus că organizarea unui referendum privind imigrația este „singura soluție”.

Și președintele republicanilor conservatori, Eric Ciotti, care susținea de asemenea versiunea mai dură a legii, a acuzat instanța că s-a aliat cu Macron împotriva „voinței poporului francez, care dorește mai puțină imigrație”.

Doar trei dintre articolele cenzurate de consiliu au fost respinse pe baza conținutului lor, restul fiind eliminate pentru că au fost considerate în afara domeniului de aplicare a legii. Ca atare, nimic nu împiedică parlamentul să le voteze din nou mai târziu, ca parte a unei alte legi.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Prin urmare, șeful republicanilor din Senat, Gerard Larcher, a îndemnat administrația să „retrimită un text care să fie conform cu acordul” încheiat cu dreapta.

Șeful partidului de extremă-stânga Franța Nesupusă, Manuel Bompard, a cerut, de asemenea, retragerea legii, afirmând că „textul validat de Consiliul Constituțional corespunde textului respins de Adunare” și, prin urmare, nu are „nicio legitimitate”.

Însă ministrul de interne Darmanin a respins posibilitatea unei noi legiferări, afirmând că executivul „nu va prezenta un proiect de lege” pe această temă.

Un parcurs tumultuos

Legea a avut un parcurs complicat. Un prim proiect de reformă prezentat de guvern a fost respins în decembrie în parlamentul unde Macron nu mai are majoritate, din motive diferite – stânga l-a considerat prea dur, iar dreapta și extrema dreaptă – prea indulgent.

Legea a trecut în cele din urmă, dar doar după adăugarea unor măsuri radicale antimigrație, care au înfuriat stânga – măsuri care reduceau beneficiile sociale pentru migranți și le îngreunau acestora posibilitatea de a-și aduce familiile în Franța.

Tocmai aceste măsuri au fost eliminate între timp de Consiliul Constituțional.

Adoptarea legii s-a dovedit a fi un pas controversat, nu numai din cauza prevederilor incluse, dar și a faptului că voturile decisive au venit din partea extremiștilor lui Le Pen. Mai mult, Le Pen a revendicat o victorie simbolică, observând că guvernul a ajuns în cele din urmă să urmeze principiile antimigrație susținute de ea în ultimii ani.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Macron și-a avertizat partidul că, dacă nu va reuși să obțină o majoritate fără extrema-dreaptă, va refuza să promulge legea. Hotărârea judecătorilor, care a eliminat cele mai controversate prevederi ale reformei, a ușurat în cele din urmă decizia președintelui.

Decizia de vineri, scrie BBC, a venit în paralel cu cele mai recente cifre privind migrația, comunicate de ministerul de interne francez, care arată că numărul străinilor expulzați din Franța în 2023 a crescut cu 10,7% în 2023, ajungând la peste 17.000, deși cu mult sub cifrele de dinaintea crizei Covid.

Cererile de azil au crescut cu 8,6% anul trecut, ajungând la aproape 142.500, dar într-un ritm mai lent decât în anul precedent.

Urmărește-ne pe Google News