«Mami, se scumpesc prăjiturile?»
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În plină criză, aleşii vor să scoată bani din piatră seacă. Mai precis, din buzunarul, şi-aşa sărăcit, al românului. Impozitul aplicat produselor alimentare ce pot reprezenta un risc pentru sănătate este ultima lor găselniţă, care îi nemulţumeşte atât pe producători, cât şi pe consumatori. Aceştia sunt convinşi că noua taxă va produce un val de scumpiri la dulciuri, sucuri şi preparate fast-food.
“Taxa pe shaorma”, cum deja a fost poreclit noul impozit, este în prezent supusă dezbaterii publice, dar reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) speră ca ea să poată fi pusă în aplicare începând cu 1 martie.
Impozitul se achită lunar
“Alimentaţia nesănătoasă duce la creşterea îmbolnăvirilor şi, implicit, la creşterea cheltuielilor de sănătate”, se arată în documentul MS. Noul impozit va fi impus companiilor care produc, importă sau prepară produse de tip fast-food, de patiserie-cofetărie, snacksuri şi băuturi răcoritoare, cu excepţia apei minerale sau a sucurilor naturale.
“Cuantumul taxei va fi stabilit în urma negocierilor dintre Ministerul Sănătăţii şi companii”, a declarat Cseke Attila, ministrul sănătăţii. Cu o nouă taxă lunară de achitat la stat, producătorii vor fi nevoiţi să crească preţurile la produsele alimentare puse pe “lista neagră”. Previziunea e confirmată de preşedintele Federaţiei din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu. Pe când o taxă pe aer, domnilor guvernanţi?
Pentru ei nu e criză!
Unii bugetari vor lua prime şi sporuri mai mari
Pentru încadrarea în limitele bugetare, Guvernul a hotărât să taie din salarii. Însă nu din toate. Există şi bugetari privilegiaţi. Printre ei se numără lucrătorii SRI, STS, SIE şi SPP, care au alocate fonduri mai generoase chiar decât cele de anul trecut. Spre exemplu, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a primit fonduri cu aproape 40% mai mari ca în 2009 şi va cheltui anul acesta 466,5 milioane de lei.
Şi Serviciul de Informaţii Externe se bucură de un buget mai mare cu 1,52% decât anul trecut, astfel că angajaţii SIE vor avea de cheltuit 214,3 milioane de lei. Bugetul alocat Serviciului Român de Informaţii este de 1,2 miliarde de lei. Serviciul de Pază şi Protecţie va cheltui doar 135,8 milioane de lei.
De altfel, în bugetele ministerelor sunt prevăzute, pentru primele de vacanţă şi sporuri, sume duble chiar faţă de cele de anul trecut. De cele mai mari fonduri pentru primele de vacanţă va beneficia Ministerul Administraţiei şi Internelor, condus de Vasile Blaga. Este vorba de 125,8 milioane lei, ceea ce înseamnă aproape dublu faţă de anul trecut.
Uite pensia, nu e pensia!
Guvernanţii se joacă cu nervii vârstnicilor: ba se măresc, ba nu se măresc pensiile. Dacă la începutul săptămânii era bătut în cuie că pensiile nu vor creşte în acest an, ci vor rămâne la nivelul de anul trecut, ieri, comisiile pentru muncă din Parlament au propus majorarea punctului de pensie la 826,2 de lei.
Decizia nu va intra în vigoare însă decât dacă banii pentru această majorare vor fi prevăzuţi în bugetul de stat, aprobat abia după 15 ianuarie. Dacă nu se vor găsi soluţii viabile pentru susţinerea acestei măsuri, punctul de pensie riscă să rămână la valoarea celui de anul trecut, adică la 732,8 lei. Pe lângă această veste aparent bună, autorităţile au mai propus şi diminuarea contribuţiei la CAS datorată de fiecare angajat în parte, la 9% din venituri, comparativ cu 10,5%, cât se plăteşte acum.
Uimit de noile propuneri, Emil Boc a declarat: “Nici un amendament nu poate fi acceptat dacă nu are sursa de finanţare asigurată. Proiectul de buget nu permite majorarea punctului de pensie.” Deficitul la bugetul de pensii care trebuie depăşit este de 1,5 milioane de euro. Ministrul muncii a anunţat că se majorează ajutorul de înmormântare, dar se micşorează cel pentru tratamentul balnear.
BNR vrea scăderea dobânzilor la credite
Ca o măsură anticriză, Banca Naţională a României a redus, la începutul acestei săptămâni, dobânda de referinţă la 7,5% pe an, aceasta ajungând astfel la nivelul anului 2007.
“Realitatea din economie impunea o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale”, a afirmat Adrian Vasilescu (foto), consilierul guvernatorului BNR, adăugând că era nevoie de un semnal puternic din partea băncii centrale pentru ca bancherii să reducă dobânzile la credite.
Cursul leu-euro a ajuns la 4,16
La începutul acestui an, trei bănci au micşorat dobânzile cu circa 2% la creditele acordate populaţiei. Vestea reducerii dobânzii de referinţă a avut efect şi asupra monedei naţionale. Leul a înregistrat ieri o apreciere impresionantă în faţa euro, ajungând la 4,16, un curs neaşteptat chiar şi pentru cei mai optimişti analişti. Finanţiştii susţin însă că este doar un curs artificial şi că, în câteva zile, va reveni la valoarea reală, de peste 4,2 lei/euro.
Continuă negocierile pe Legea unică de salarizare
Chiar dacă Legea unitară de salarizare a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, sindicatele continuă negocierile cu reprezentanţi ai Ministerului Muncii deoarece sunt nemulţumiţi de veniturile pe care le aduce noul act normativ. Până pe 30 iunie se mai pot aduce modificări legii, însă numai doar în ceea ce priveşte sporurile.
De luna viitoare, noi dosare pentru «Prima Casă»
Ieri, autorităţile au pus la punct ultimele modificări menite să deblocheze programul guvernamental “Prima Casă”, care intrase în impas cu câteva săptămâni în urmă. Printre schimbări se numără creşterea plafonului de îndatorare a solicitanţilor chiar şi la 70.000 - 80.000 de euro. Pe lângă această măsură, iniţiatorii programului vor să redreseze şi ridicarea de noi clădiri prin stimularea constructorilor. Astfel, de luna viitoare, se aşteaptă înregistrarea primelor dosare în program.
Românii, printre cei mai harnici din Europa
În timp ce majoritatea europenilor muncesc în medie 42 de ore pe săptămână, în plină criză, românii ajung să stea la serviciu chiar şi 45 de ore în cinci zile lucrătoare. Acestea includ câte opt ore de muncă pe zi, la care se adaugă şi orele suplimentare. Cu toată hărnicia lor, românii au o speranţă de viaţă foarte mică, de 69 de ani în cazul femeilor şi 77 de ani în cazul bărbaţilor, ceea ce ne situează pe ultimele locuri ca longevitate între ţările Europei. Aşadar, românii muncesc mult şi trăiesc puţin.
Bugetarii rămân fără tichete, iar profesorii fără rechizite
Restrângerea bugetului de stat impusă de Fondul Monetar Internaţional cu care se confruntă acum ţara noastră a făcut ca autorităţile să taie tichetele de masă destinate tuturor bugetarilor, în cursul acestui an. În plus, cadrele didactice nu vor mai primi suta de euro pe care o încasau pentru cumpărarea de cărţi şi programe educaţionale. Măsura, menită să sprijine dascălii, fusese introdusă în v septembrie 2007. De ea puteau beneficia toţi profesorii, indiferent de vârstă.
fotografii: Ninel Fluşter, Simona Ghţă
