Pavel Abraham a obținut ordin de protecție împotriva lui Marian Moroșanu, zis Ceaușescu, eroul din '89 pe care fostul milițian l-a bătut crunt la Mineriadă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Revoluționarul Marian „Ceaușescu” Moroșanu riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, dacă va continua să-l filmeze de la mai puțin de 50 de metri pe Pavel Abraham (76 de ani), fostul ofițer de Miliție care, la Revoluție, i-a instigat pe militari să tragă asupra lui, iar în timpul Mineriadei l-a bătut crunt în anchetă.
Cuprins:
- Marian Moroșanu, rănit prin împușcare la Revoluție
- Torturat și înjosit de Pavel Abraham
- Lege adoptată în 2024 pentru victimele violențelor domestice
- Simbolul de la Timișoara, ridicat și în Capitală
- „Baricada de la Inter” și „trădarea” comisă de americani
- Prima întâlnire cu Pavel Abraham: Sub amenințarea unui pistol
- A doua întâlnire cu Pavel Abraham: Mineriada din 13-15 iunie 1990
- Ancheta lui Pavel Abraham: M-a lovit peste tot, unde a nimerit
- Motivarea Tribunalului: Victima încalcă drepturile agresorului
- Cum s-a apărat Pavel Abraham în instanță
Marian Moroșanu, rănit prin împușcare la Revoluție
Instanța a reținut că protestatarul n-ar avea „interes legitim” să-l urmărească și să îl filmeze pe Pavel Abraham, deoarece acesta n-are o condamnare definitivă în niciunul dintre cele două dosare a căror judecare e tergiversată de 35 de ani.
Marian Moroșanu (56 de ani), zis „Ceaușescu”, este un influencer pe rețelele de socializare, erou rănit prin împușcare în timpul Revoluției din 1989, cunoscut pentru faptul că îi interpelează în instanțe pe inculpații judecați în cauze de corupție și le strigă butade precum „borfașule, dă, bă, banii înapoi!”.
„Ceaușescu” - poreclit așa pentru felul în care îl imită pe fostul dictator încă de când acesta era la putere - nu se limitează la inculpați, ci îi are „în vizor” și pe cei care au făcut parte din fostul aparat de represiune a regimului comunist, la ale căror acțiuni a fost martor sau victimă.
Torturat și înjosit de Pavel Abraham
„Eu fac asta pentru noile generații, care nu știu ce a însemnat regimul comunist în România. Este dreptul meu la liberă exprimare și, mai ales, dreptul meu la liberă informare a publicului tânăr”, a declarat Marian „Ceaușescu”, pentru Libertatea.
Avocatul Pavel Abraham ocupă un loc special pe „lista” lui Marian, „Ceaușescu” îl filmează adresându-i-se cu apelative precum „torționar”, „jigodie comunistă” sau „milițian împuțit”. Ulterior, încarcă secvențele pe Facebook, YouTube sau TikTok.
Marian Moroșanu a mărturisit în mai multe rânduri cum a fost bătut și umilit de Pavel Abraham la Revoluție și la Mineriadă, atunci când actualul avocat era comandant al Școlii de Miliție și Securitate de la Băneasa, prezent în ambele situații alături de elevii lui, pe care îi adusese cu autobuzele pentru a „restabili ordinea”.
Lege adoptată în 2024 pentru victimele violențelor domestice
În urma filmărilor făcute în anii recenți de Marian „Ceaușescu”, avocatul Pavel Abraham a cerut în instanță ordin de protecție, bazându-se pe noile prevederi ale Legii 26/2024.
Legea a fost adoptată la începutul anului 2024 și este menită să aducă o protecție suplimentară victimelor violenței domestice, persoanelor hărțuite pe stradă sau în mediul online.
Instanța a extins prevederile acestei norme de drept și asupra activității lui Marian „Ceaușescu”, transformându-l din victimă în agresor, iar pe torționarul lui - în „protejat” al legii.
Libertatea a vorbit cu Marian „Ceaușescu”, despre ce știe că a făcut Pavel Abraham la Revoluția din Decembrie 1989 și la Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Simbolul de la Timișoara, ridicat și în Capitală
Marian Ceaușescu își începe povestea din ziua de 21 decembrie 1989, urmare a solicitării de a se referi doar la episoadele în care a avut de-a face cu Pavel Abraham:
- „Când a venit ziua de 21 decembrie 1989 și când am auzit că în București strigau «Timișoara, Timișoara!» și «Jos comunismul!» a fost o bucurie de nedescris în sufletul meu, aveam impresia că este un vis! Pe la orele 12.00-13.00 eram în Piața Universității și am luat steagul PCR, căruia i-am dat foc în fața Teatrului Național. Steagul acela roșu era dintr-o mătase din aia, foarte scumpă, deosebită. Am ars steagul acela și, împreună cu alți colegi, am început să-l călcăm în picioare.
- Pe 21 decembrie 1989 Ceaușescu încă avea puterea, avea să fugă abia în ziua următoare, pe 22. De aceea, alții mai bătrâni, văzându-mă, spuneau: «Nu e bine ce faceți, măi copii, o să aveți probleme!». Atunci, eu am început să țip la ei «Jos Ceaușescu!» și «Jos comunismul!». Noi eram acolo din dorința de a lupta împotriva unui sistem de care toți românii aveau frică. Nimeni nu avea curajul să zică ceva, dar noi, la 20 de ani împliniți, aveam!
- Din fața Teatrului Național am mers apoi în Piața Universității, unde am început să strigăm „Libertate!” și că vrem eliberarea arestaților de la Timișoara, cei închiși din noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989. În Piața Universității, văzând că un domn avea tricolorul cu stema RSR și știind de la Radio Europa Liberă că la Timișoara a fost decupată stema, am luat și eu o forfecuță de la cineva și am început să tai și eu, până a rămas tricolorul cu o gaură în mijloc. Să fi văzut ce s-a bucurat mulțimea aia de oameni când au văzut tricolorul fără stemă!”, a spus revoluționarul.
„Baricada de la Inter” și „trădarea” comisă de americani
Un episod mai puțin cunoscut, potrivit lui Moroșanu, este cel în care, pe data de 21 decembrie 1989, personalul Ambasadei SUA de pe strada Batiștei din București (n.r. - în spatele fostului hotel Intercontinental) a deschis porțile sediului, pentru ca Miliția și Securitatea să-i „salte” pe românii care se refugiaseră pe ceea ce ei știau că e „teritoriu american”.
- „În seara zilei de 21 decembrie 1989 am stat acolo, în Piața Universității, am strigat «Ceaușescu judecat pentru sângele vărsat!», am început să aducem mese, scaune, cineva a adus o mașină din aia cu o cabină în spate pentru muncitori (n.r. - pentru a construi Baricada de la Inter). Am luat bătaie de la scutierii care ne înconjurau.
- Pe strada Batiștei, la Ambasada SUA, i-am văzut pe unii cum au sărit gardul, cu gândul că vor scăpa de Miliție sau de Securitate, că noi așa știam, că acolo e teritoriu american. Dar când i-am văzut pe ăia din ambasadă că au deschis porțile și i-au lăsat pe milițieni să intre în curte și să-i aresteze pe cei care săriseră gardul, eu nu m-am mai dus. M-am reîntors în Piața Universității.
- Înainte să fie ridicată Baricada de la Inter, scutierii au intrat în noi, cineva s-a împiedicat și atunci am căzut unii peste alții. Am luat un baston în cap, iar de la acea lovitură țin minte că mi-am revenit după minute bune, care atunci îmi păreau ore. Eram în Piața Universității, la intersecție, dar sincer nu mai știu cum am ajuns acolo”, își amintește Marian „Ceaușescu”.
Prima întâlnire cu Pavel Abraham: Sub amenințarea unui pistol
În seara de 21 decembrie 1989, chiar înainte a de fi rănit de un glonț, Marian „Ceaușescu” l-a întâlnit pe Pavel Abraham, care era în fruntea unor efective de elevi de la Școala de Miliție și Securitate de la Băneasa:
- „În intersecție l-am văzut pe unul în civil, mic și dolofan, cu vocea groasă, care dădea ordine în stânga și în dreapta. Aveam să aflu că acela era Pavel Abraham și cei cărora le dădea ordine erau elevi la Școala de Miliție și Securitate de la Băneasa. Țin minte că le spunea: «Să nu mai văd picior de huligan!», «Trageți fără somație, că sunteți apărați de…». A zis un cod, apoi am aflat că era vorba de indicativul «Radu cel Frumos» (n.r. - ordin de deschidere a focului cu muniție de război). Atunci, în seara zilei de 21 decembrie 1990, l-am văzut pe el sau pe cel de lângă el - erau îmbrăcați în civil - cum a ridicat pistolul spre noi și că i s-a blocat arma. Ceea ce zic eu acum în câteva minute atunci se întâmpla în fracțiuni de secundă.
- Eu atunci am participat la cea mai grea operă cântată vreodată, la «Simfonia Gloanțelor» - gloanțe trase de militarii români împotriva propriului popor. Iar în acea seară, Moartea nu mi-a fost dușman, ci mi-a fost cel mai bun prieten, că nu m-a luat pe mine. Am fost împușcat în picior, am fost bătut și rănit. Dar celui care era în spatele meu, prietenului meu cel mai bun, un glonț i-a zburat genunchiul, acum are doar o proteză de la genunchi în jos.
- Pe Pavel Abraham l-am mai mai întâlnit și în Piața Victoriei, la protestele PNȚCD din primăvara anului 1990, apoi în 13-15 iunie, la Mineriadă, când, tot așa, adusese autobuzele cu elevi de la Școala din Băneasa, numai că acum nu mai erau milițieni, ci se numeau polițiști”, a declarat revoluționarul.
A doua întâlnire cu Pavel Abraham: Mineriada din 13-15 iunie 1990
Următoarea întâlnire a lui Marian „Ceaușescu” cu Pavel Abraham a fost în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990:
- „Pe data de 13 iunie 1990 eram din nou în Piața Universității. Stăteam de vorbă cu niște colegi când, pe la orele 16.00-17.00, au venit scutierii și au început să ne înconjoare. Acolo erau Diamandescu (n.r. - Corneliu, fost șef IGPR), Chițac (n.r. - Mihai, fost șef al MAI), iar mai în spate Pavel Abraham și primarul de atunci al Capitalei (n.r. - Dan Predescu). Noi strigam «Jos Iliescu!», iar din ordinul lui Diamandescu am fost fugăriți și reținuți. Pe mine m-au prins după ce m-am urcat pe blocul Dunărea, m-au readus în Piața Universității, unde m-au bătut cu bastoanele și m-au legat la mâini cu sârmă, că nu mai aveau cătușe.
- De la Fântână ne-au urcat în niște dubițe - TV-uri se numeau - și ne-au plimbat pe la toate secțiile de poliție, să vadă unde aveau locuri libere în arest. Cum nu erau locuri libere ne-au ținut în soare în duba aia de tablă și ne-au dus apoi la Măgurele. Acolo cred că erau în jur de 100 de oameni, dar pe mine m-au ținut separat și m-au interogat. Cum nu voiam să scriu ce voiau ei, m-au bătut.
- Eram păzit de soldați. Îmi aduc aminte că unul dintre ei mi-a spus: «Mariane, te rog nu face nimic, că am ordin să trag» - și mi-a arătat glonțul pe țeavă. (…) Pe data de 14 iunie eu m-am întors în Piața Universității, de unde am fost ridicat din nou și dus la Secția 1 Poliție, unde polițiștii m-au bătut cot la cot cu minerii (…)”, a spus „Ceaușescu”.
Ancheta lui Pavel Abraham: M-a lovit peste tot, unde a nimerit
În ultima zi a Mineriadei, Marian „Ceaușescu” a fost anchetat chiar de către Pavel Abraham:
- „Pe data de 15 iunie 1990 m-au dus la Băneasa, unde m-au băgat din nou la anchetă. În timp ce eram interogat de un ofițer judiciarist în cameră a intrat Pavel Abraham și a început: «Futu-ți Paștele mă-tii, știi câte nopți n-am dormit eu acasă din cauza voastră?! De ce-ați ocupat Piața Universității, huliganilor?». Și mi-a dat două palme, dar grele. Iar eu i-am zis: «De ce dați în mine, mă, acuma?». Ei, atunci a început să mă lovească cu pumnii până m-a trântit la pământ, apoi m-a luat la șuturi, timp în care ofițerul ăla nu a zis nimic.
- Pavel Abraham înjura și spunea: «Ce, mă, vreți libertate, democrație, vreți capitalism?! De ce vreți să-l dați jos pe Iliescu, mă, dacă a fost votat?». El avea ceva mai ales cu revoluționarii că zicea: «Ați ieșit la Revoluție, acum iarăși, bă?! Vreți capitalism - na, mă, capitalism!». Și mi-a dat «capitalism» pentru toate țările capitaliste de atunci. Bătaia asta a durat cinci minute, dar eu simțeam că a trecut o veșnicie, că apoi nu am mai putut să mai scriu.
- M-a lovit în cap, peste față, pe spate, peste fese, unde a nimerit. Cu mâinile goale m-a bătut, că dacă cel din cameră ar fi ar fi avut baston, l-ar fi luat. Am avut noroc că nu avea! Abia atunci, la Băneasa, pe data de 15, mi-au dat mandat de arestare”, a mai declarat Marian „Ceaușescu” pentru Libertatea.
Motivarea Tribunalului: Victima încalcă drepturile agresorului
Pe data de 22 noiembrie 2024, Tribunalul București a admis apelul lui Pavel Abraham împotriva Judecătoriei Sectorului 4 din data de 4 noiembrie și a instituit ordinul de protecție solicitat de fostul ofițer de Miliție împotriva lui Marian „Ceaușescu” Moroșanu.
Astfel, revoluționarul a fost obligat să nu se apropie la mai mult de 50 de metri față de cel care l-a bătut crunt în urmă cu 35 de ani, pe motiv că victima îi creează agresorului „o stare de temere” și îi încalcă „drepturile”. Dacă Marian „Ceaușescu” nu se va conforma, riscă pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
Iată ce reține Tribunalul în motivarea Hotărârii civile nr. 4309A din 22.11.2024, consultată de Libertatea:
- „Preliminar, Tribunalul subliniază că în prezentul dosar instanțele nu au fost învestite cu soluționarea sau analizarea evenimentelor sau găsirea vinovaților pentru evenimentele din decembrie 1989 și din anul 1990.
- Fără a nega dreptul intimatului-pârât de a solicita tragerea la răspundere a celor vinovați, precum și dreptul său la liberă exprimare, se impune să se stabilească dacă, în exercitarea drepturilor sale, acesta a depășit o limită rezonabilă mergând astfel la încălcarea drepturilor apelantului-reclamant. (…)
- Potrivit art. 1, alin. 1 din Legea nr. 26/2024, prin acte de violență se înțelege:
- d) Fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim, ori de supraveghere a locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau a altor tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care, prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează o temere, precum și alte acțiuni cu efect similar.
- e) Orice formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima.
- g) Orice alte acte de violență fizică sau psihică ce pun în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.
- Față de probatoriul administrat în cauză, instanța de control judiciar concluzionează că faptele intimatului-pârât se încadrează în noțiunea de «acte de violență» astfel cum este aceasta definită de art.1, alin.1 din Legea 26/2004.
- Se poate observa că pârâtul se poziționează «în mod oportun» la sediile instanțelor sau chiar (în proximitatea sau interiorul - n.r.) sălilor de judecată unde apelantul-reclamant are termene, or aceasta constituie o faptă repetată de supraveghere a unor locuri frecventate de către apelant, față de profesia acestuia.
- De asemenea, frecvența și conținutul acțiunilor sale creează temere. Chiar dacă reclamantul poate fi catalogat ca fiind o persoană cu experiență, așa cum a reținut prima instanță, nu se poate concluziona că, pe cale de consecință, nu îi este creată o temere.
- Modalitatea în care o persoană își gestionează temerea, frica sau emoțiile - ca urmare a experienței dobândite în cursul vieții - nu poate constitui o negare a existenței acestor emoții sau un impediment pentru acordarea protecției oferite de lege.
- Or, față de distanța mică de la care filmează intimatul, discursul acestuia și plasarea în locurile în care apelantul își exercită profesia, Tribunalul apreciază că se poate în mod rezonabil prezuma că există o temere pentru reclamant.
- De asemenea, prin distribuirea acestor filmări în online se creează mediul oportun pentru umilirea apelantului, astfel cum rezultă din mesajele anterior expuse (n.r. - ale celor care comentează la postări).
- Se impune a fi subliniat că toate aceste acțiuni ale intimatului sunt realizate în contextul în care față de apelant nu există o condamnare definitivă pentru implicarea sa în evenimentele din timpul Revoluției din 1989 sau din timpul Mineriadelor.
- Față de acesta nu este în curs nici măcar o anchetă penală, calitatea sa fiind aceea de martor. Or, prin modul în care pârâtul acționează se aduce o gravă atingere drepturilor apelantului, generând un discurs axat pe ură și instigare la violență față de acesta”, reține Tribunalul București în documentul citat.
Cum s-a apărat Pavel Abraham în instanță
În fața instanței de judecată, Pavel Abraham a recunoscut că a făcut parte din Miliție, dar susține că „în viața lui nu a dat în nimeni”:
- „Mai arată că este făcut «criminal», «jigodie» și «milițian împuțit». Îi este frică de intimatul-pârât (n.r. - Marian Moroșanu) pentru că, într-un acces de furie, acesta poate să îi facă un rău nemaipomenit.
- Recunoaște faptul că i-a spus intimatului-pârât că a făcut parte din aparatul polițienesc; nu a fost în unitate operativă; în anul 1989 era ofițer operativ la Direcția de Personal și Serviciul Învățământ (n.r. - a Securității).
- Nu a dat ordinul «Radu cel Frumos» despre care vorbește intimatul-pârât. Era aparatul funcțional, nu operativ (n.r. - al Securității).
- După Revoluție a avut funcții importante, printre care opt ani secretar de stat pe probleme juridice. Prin urmare, intimatul-pârât reprezintă un risc pentru el și pentru familia lui”, se mai arată în cuprinsul Hotărârii civile nr. 4309A.
Pavel Abraham a avut un rol semnificativ în structurile de Miliție din România în perioada Revoluției din 1989. La acea vreme, era ofițer în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, având funcția de ofițer instructor pentru pregătirea ofițerilor și subofițerilor de miliție.
După Revoluția din decembrie 1989, Pavel Abraham a fost numit prorector al Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București și decan al Facultății de Poliție, unde a predat cursuri de drept constituțional și alte discipline. A a ajuns apoi în conducerea poliției române, culminând cu numirea sa ca inspector general al Poliției Române în 1997.
Avocatul Pavel Abraham s-a remarcat în 2017, în timpul protestelor din Piața Victoriei, generate de asaltul PSD împotriva Legilor Justiției și de intenția de modificare a Codului penal în sensul dezincriminării abuzului în serviciu.
Atunci, Pavel Abraham a susținut public că aceste proteste sunt „o lovitură de stat”, o „destabilizare a țării” și că „organele statului pot folosi, în mod democratic, inclusiv muniție reală împotriva manifestanților” - declarații pe care fostul milițian le-a făcut la România TV.
SimplyMe 13.12.2024, 12:09
Abraham ce căuta în libertate? Iliescu ce căuta în libertate? Judecați vinovații!!!
BufnitaDuminicala 13.12.2024, 13:18
Dosare tergiversate de 35 de ani? Nimic surprinzător deși locul acestui militian era/este la pușcărie.
Dr.Hoock 13.12.2024, 13:23
Asta e România: cel impuscat in lupta pentru libertate e blamat de justitie, iar tortionarii traiesc cu pensii speciale si ne fac tuturor in ciudă!
Minerulramolit 13.12.2024, 13:57
Acest Abraham de ce nu este judecat ? Nu cumva este parte din mafia justiției?
CamelianPropinatiu 13.12.2024, 15:13
Marian Moroșanu, zis Ceaușescu, nu e invitat aproape permanent la aceleași televiziuni.