Fermierii viitorului nu vor mai exploata doar pământul, ci și întinderile nesfârșite de apă.
O predicție spune că până în 2030 se va vinde iarbă marină de până la 3 miliarde de euro. Iarba care poate fi cumpărată din magazinele europene provine astăzi din Asia, scrie Innovation Origins.
Agricultura marină este într-un trend ascendent, datorită cererii.
Marea Nordului este considerată cea mai propice pentru astfel de culturi. Care de obicei sunt localizate în larg, în apropierea morilor de vânt.
Organizația fermierilor de alge din Marea Nordului vrea să se extindă pe o suprafață de 400 de kilometri pătrați, pe coasta daneză, până în 2030.
Dacă se iau în calcul și culturile sălbatice, Europa produce 300 de mii de tone de alge anual, adică doar 1 procent din volumul global de 32,4 milioane de tone.
Iarba marină, sursă importantă de nutrienți
Fermierii cred că oamenii au prins gustul algelor pe măsură ce au conștientizat ce conținut nutrițional bogat au aceste ierburi și faptul că fac bine mediului. Spre deosebire de agricultura pe uscat, cea marină este mai simplă și, foarte important, „terenurile” albastre sunt foarte vaste.
Iarba de mare se folosește în multe feluri de mâncare, de la sushi, burgeri și spaghete, dar și în dulciuri. Este un bun înlocuitor al sării și este folosită și ca agent de îngroșare la pasta de dinți și la ciocolata cu lapte. Este materie primă pentru multe medicamente, de asemenea.
„Grădini” acvatice pe litoralul românesc
Și România a început să se alinieze trendului mondial, dar nu pentru a pune pe masa turiștilor din Eforie salate verzi cultivate direct din mare, ci pentru a curăța ecosistemul. Iarba marină captează carbonul de 35 de ori mai repede decât o pădure tropicală, prin urmare, noua cultură va proteja biodiversitatea din Marea Neagră și va curăța apa.
Specialiștii de la Administrația Națională „Apele Române” vor implanta în Marea Neagră, în următorii trei ani, 785 de mii de metri pătrați de iarbă marină, a spus într-o postare pe FB deputatul Bogdan Bola.
„Iarba de mare va fi implantată mai departe de țărm și va avea, totodată, rolul de a stabiliza zonele nou înnisipate ale litoralului constănțean. Nu mai menționez că aceste câmpii de iarbă de mare vor ajuta enorm speciile marine să supraviețuiască, găsind astfel adăpost și hrană din belșug”, a scris deputatul.
Cea mai mare câmpie subacvatică va fi implantată în zona Mangalia-Saturn, dar vor fi „grădini” mai mici și în sudul litoralului, în Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter, Neptun. În Marea Neagră se vor mai construi și zece recife naturale, și 12 biostructuri submerse.
Foto: Shutterstock
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro