Reportaj de Sarah Dadousch (Damasc)
Cuprins:
Febra aurului a cuprins Siria
Eliberați de frica care domnea în Siria în timpul regimului Assad, dar încă afectați de sărăcia generalizată și de urmele războiului, sirienii au fost cuprinși de febra aurului. „Sub regim, era imposibil să mergi la vânătoare într-o noapte cu lună plină” din cauza pericolului de a fi prins, a spus Abu Wael, 67 de ani, un autoproclamat „profesionist” în căutarea comorilor.
Acum, lucrurile s-au schimbat. Detectoarele de metale nu puteau fi cumpărate anterior în Siria, au spus comercianții, dar anul acesta s-au deschis în capitală mai multe magazine dedicate exclusiv acestor dispozitive. Acestea vând modele care costă până la 10.000 de dolari, vitrinele magazinelor fiind decorate cu imagini ale steagurilor siriene, pepite de aur și bărbați care flutură cele mai noi detectoare.
Un comerciant a spus că un număr mic de oameni săpau în secret după comori de zeci de ani, dar după căderea lui Assad, eforturile au crescut datorită „flexibilității în achiziționarea acestor aparate”. La fel ca majoritatea persoanelor intervievate, el a refuzat să-și dezvăluie numele din cauza sensibilității subiectului. Comerciantul a spus că mulți sirieni cred cu fervoare în existența comorilor îngropate, deoarece „regiunea noastră este leagănul multor civilizații”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bdf164fd5444772a47ae319c845efa83.jpg)
Unii clienți bănuiesc că au obiecte de valoare îngropate pe terenurile lor, a adăugat el, de obicei ca urmare a tradițiilor familiale transmise din generație în generație. „Dar avem mulți oameni care fac asta ca hobby. Cei care merg în camping consideră că este un hobby distractiv. Există chiar și aparate pentru copii”, a spus el. „Vindem aparate pentru copii în culori verde și roz.”
Detectoarele de metale, vândute cu zecile
Un alt vânzător a spus că a vândut zeci de detectoare din micul său magazin din Damasc, care afișează un poster mare cu „aparatele sale de detectare a metalelor și a apei”. În interior se află detectoare portabile germane, chinezești și americane, precum și aparate scumpe, rezistente și cu rază lungă de acțiune. Vânzătorii au spus că unii sirieni au venit chiar din țările vecine pentru a se alătura vânătorii.
Vânătoarea de comori are o influență puternică asupra psihicului sirian, în parte datorită istoriei bogate a țării. De generații, sirienii au schimbat legende despre comori îngropate, aur antic și artefacte neprețuite lăsate în urmă de civilizații dispărute de mult și de călători de-a lungul Drumului Mătăsii sau de pelerini care se îndreptau spre Arabia Saudită.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f3007858113c72442158496db4a1645a.jpg)
„Toată lumea din regiunea noastră cunoaște pe cineva care a săpat odată în casa sa și a găsit un vas plin cu aur”, a spus Amr al-Azm, profesor sirian de istorie și antropologie a Orientului Mijlociu la Universitatea Shawnee State din Ohio, care a lucrat în departamentul de antichități al statului înainte de război. „Face parte din mitologia regiunii noastre.” Dar sub regimul Assad, astfel de excursii de săpături erau ilegale, pretins pentru a proteja siturile de patrimoniu. Cei care îndrăzneau să sape o făceau în secret și nu spuneau nimănui.
O țară construită pe situri arheologice
Când s-a instalat un vid de securitate după căderea dinastiei Assad, sirienii – dintre care 90% trăiesc în sărăcie, potrivit ONU – s-au înghesuit la siturile de patrimoniu pentru a pune mâna pe artefacte și au început să sape în curțile lor și să dărâme ziduri în căutarea comorilor ascunse. Al-Azm a declarat: „Războiul din Siria a distrus economia și mijloacele de trai ale oamenilor, așa că aceștia au căutat alte surse de venit.”
Conceptul nu părea exagerat, întrucât majoritatea sirienilor, a spus el, „trăiesc deasupra unui sit arheologic, lângă un sit arheologic sau la o aruncătură de piatră de un sit arheologic”. Un zvon a cuprins Damascul: câțiva bărbați ar fi dezgropat comori antice, devenind bogați peste noapte – deși numărul bărbaților, locația și tipul comorii variau de la o poveste la alta. Experții cu care Financial Times a discutat pentru acest articol au respins povestea, spunând că, dacă s-a găsit aur, acesta a fost probabil jefuit din muzee sau din casele acoliților regimului Assad, care își decorau conacele cu antichități.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4948ef602e67c1b00d206a1b1a7adcf4.jpg)
Până în prezent, nu s-a confirmat nicio descoperire. Dar sirienii au fost electrizați de zvonuri, mai ales după ani de zile în care au văzut regimul și soldații săi furând și jefuind tot ce puteau.
Săpăturile sunt „tehnic ilegale”
Un membru al biroului de presă al guvernului a declarat că săpăturile rămân „tehnic ilegale”. „Dar guvernul închide ochii pentru că nu poate să-i urmărească pe toți și să trimită patrule în toate zonele”, a spus acesta.
Comercianții din regiune au profitat de oportunitatea de vânzare, inclusiv prin Facebook: un magazin din Emiratele Arabe Unite, care se adresează în mod special clienților sirieni, oferă transport și promite detectoare de metale pretins potrivite pentru solul stâncos și bazaltic al Siriei. Un altul oferă un detector care afișează o reprezentare 3D a obiectelor îngropate și determină adâncimea. O modă recentă este versiunea impermeabilă pentru cei care se scufundă în căutare de aur.
300.000 de artefacte îngropate
Al-Azm a spus că vânătorii vizează adesea zonele din jurul căii ferate Hejaz – care a funcționat la începutul secolului al XX-lea și lega Damasc de Medina în Arabia Saudită – crezând că zona este plină de aur. Unii cred că forțele otomane în retragere, învinse de britanici la Ierusalim în 1917, au îngropat cufere cu aur în drumul lor spre nord, a adăugat el. Muzeele din Siria se mândresc cu sute de mii de artefacte și manuscrise, inclusiv statui grecești și picturi murale din secolul al II-lea.
Aproximativ 300.000 ar fi fost ascunse în locuri secrete în timpul anilor sângeroși de după începerea războiului civil în 2011; în 2018, când războiul a devenit mai puțin violent, unele au fost expuse la muzeul național.
Nu se știe câte artefacte au fost furate sau distruse în timpul războiului. Experții în antichități și site-urile locale de știri susțin că coroane, cruci și monede de aur furate au ajuns prin Turcia în casele celor mai bogați oameni din lume.
Astfel de vânzări ilegale internaționale, a spus Abu Wael, nu ar avea loc online. Dar oportunistii au profitat acum de ocazie pentru a-și vinde „descoperirile”. „Cea mai mare parte a ceea ce se oferă spre vânzare, pe rețelele sociale sau prin viu grai, ca monede de aur otoman sau roman, este fals”, a spus Azm. El a atribuit acest val „imaginației hiperactive a oamenilor”. Alte obiecte erau probabil bunuri furate, a spus el. „Mi s-au oferit deja și am văzut exemple reale de artefacte importante din diferite părți ale Siriei.
Un fenomen apărut după căderea regimului
Acest fenomen a crescut brusc după căderea regimului și este rezultatul vidului de securitate care, din păcate, a avut loc după cădere.” Abu Wael a descris pericolele de a ieși pe teren în ceea ce el a numit „misiuni reale” de căutare a aurului, inclusiv riscul de a fi atacat de localnicii care ar observa săpăturile și ar vâna căutătorii de aur pentru a le confisca orice ar găsi.
Pe telefonul său are videoclipuri cu unele descoperiri trimise de alți vânători în căutare de cumpărători: unul arată desfășurarea cu grijă a unui sul fragil, cu litere de aur, care amintește de poveștile despre comori antice îngropate în cimitire evreiești. Vorbind în șoaptă într-o cafenea aglomerată din Damasc, Abu Wael a spus că, după 40 de ani de vânătoare de comori, știe că bogățiile nu se găsesc ușor.
El a acuzat vânzătorii de detectoare de metale că îi păcălesc pe oameni să-și cheltuiască economiile modeste pe un vis ireal. Abu Wael a spus că așa-numiții vrăjitori și vrăjitoare – cel mai cunoscut dintre ei fiind supranumit Șeicul Roșu – cereau bani oamenilor pentru a „citi” semne și pergamente antice care ar fi dus la comori. Vânător veteran, Abu Wael caută de 40 de ani și nu a găsit niciodată o comoară.
Totuși, a spus că odată a fost aproape: cu ani în urmă, după ce a descifrat o serie de semne timp de săptămâni și a săpat în mai multe locuri, s-a întors la ultimul loc de săpături și l-a găsit răvășit. „Sătenii mi-au spus că un grup de bărbați a săpat peste noapte și a găsit un cufăr cu aur”, a spus el. „Dar probabil că e mai bine așa: avem o zicală, «cine găsește aur, își pierde mințile»”.

Vezi Rezultate BAC 2025 – notele la Bacalaureat 2025 au fost afișate! Cum depui contestație la BAC 2025 – model contestație!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_baf396da0bd72189054210db8fc64a2f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_50cf2d4e94cdf65ec3439baa4e4de752.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_197828ef6ac102045a69d75aee5bfd14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ee054ec0f4a14290921d665db6e45720.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a781334dcf6443e531704693ff73a92c.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_06499203f8c804acfb3f8a1258329ef7.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_6e9c8a245a7430285c33b98da298258c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_54fb45764028430a5755cb216e95f8bd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a3662c68c0ef4a0304dd15bf6a814edf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_d7a94eb5d34b6ceea0c709dde7fac0f9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d66c8bf4b7ba403b4b2536beedeb3363.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_7394912e2fb15a867bdc115a831a937f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_97bdc03bb10c5f88ecc46e5e39d8ceca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_2381c71f4ec384526173657aa5a671fe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_adbd44b762c676fe65c55cb2e95128d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_17d5564212c120126d363265e54dc4d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_c49949ea89ae2ff5933ce8978246834c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_16e0fa4e0e37eb0d14a43ad7d99733cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_439ef289ea7183c2e15d74cec04a9046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_b9424f1cb3e4ab0f8649fa2d8c72bc1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_0cd78c6144875336c825fc1feec7a567.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_dc05426f17ea8793f0e8a39ab5e077ac.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_c3622a60c66eb5ea27e93caee4e4aea8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_506985f8b4837afb9989731336a3ba01.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.