Într-un sat din România, unul din trei locuitori are ajutor social: „Fiecare familie are câte 4-5 până la 10 copii”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România rurală continuă să trăiască între două extreme: comunități în care oamenii supraviețuiesc din ajutoare sociale și muncă sezonieră, și localități care atrag investiții, locuri de muncă și populație nouă. În satul Mironu din județul Suceava, aproape o treime din locuitori trăiește din ajutoare sociale, arată un reportaj realizat de Observator News.
Cuprins:
Satul Mironu, cu 3.000 de locuitori, cu 98% pe harta sărăciei
Cel mai recent raport publicat de Guvernul României privind starea administrațiilor locale și dezvoltarea teritorială arată că România rămâne profund fragmentată între câteva zone dezvoltate și vaste regiuni afectate de sărăcie, infrastructură precară și incapacitate administrativă.
În satul Mironu, din comuna Valea Moldovei, sărăcia afectează aproape fiecare familie. În raportul Guvernului, comuna din care face parte satul Mironu apare cu 98% pe harta sărăciei.
Localnicii spun că lipsa locurilor de muncă și nivelul redus de educație au împins comunitatea într-un cerc vicios al dependenței de ajutoare sociale.
„E foarte greu traiul aici, în părţile astea. Sunt foarte amărâţi, necăjiţi, trăiesc din ajutor social şi alocaţie. Nu există locuri de muncă”, a declarat Vasile Plai, reprezentant al comunității rome din Mironu, conform sursei citate.
Potrivit acestuia, aproximativ 900 de persoane din sat beneficiază de ajutor social, într-o comunitate de aproape 3.000 de locuitori.
„Fiecare familie are câte 4-5 până la 10 copii. Iarna e frig la noi, ger… lemnele, scumpe”, a spus acesta.
Autoritățile locale susțin că încearcă să mențină copiii în sistemul educațional prin burse și vouchere sociale, însă abandonul școlar rămâne ridicat.
„Avem cam 845 de familii care beneficiază de venitul minim de incluziune. Ei sunt înregistraţi la ocuparea forţei de muncă, dar puţini îşi găsesc”, a explicat Angela Lupescu, asistent social în cadrul Primăriei Valea Moldovei.
Raportul Guvernului: România rămâne împărțită în două
Situația din Mironu reflectă concluziile raportului amplu publicat recent de Guvernul României, care vorbește despre decalaje majore între regiunile dezvoltate și zonele afectate de sărăcie extremă.
Documentul arată că România are 2.862 de comune, multe dintre ele confruntându-se cu probleme grave de infrastructură, lipsă de investiții și capacitate administrativă redusă.
„Se observă că zonele metropolitane consolidate, precum București-Ilfov, Cluj sau Timișoara, sunt singurele care depășesc media UE, în timp ce majoritatea zonelor din țară se află în categoriile inferioare”, se arată în raport.
Cele mai afectate județe sunt în Moldova, sudul Munteniei și Oltenia. În unele localități, indicele sărăciei depășește 90%. În comuna Râmnicelu din Buzău, nivelul sărăciei ajunge la 94%, iar în Catane, județul Dolj, raportul indică un nivel extrem, de 100%.
Raportul explică faptul că „lipsa infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la adâncirea vulnerabilității sociale”.
Milioane de români trăiesc fără canalizare
Analiza Guvernului scoate la iveală și probleme majore privind infrastructura de bază. În numeroase localități din Moldova, Oltenia și sudul Munteniei, gradul de conectare la rețelele de canalizare rămâne sub 40%.
„Numeroase UAT-uri se află în categoriile inferioare, semnalând o lipsă persistentă a infrastructurii de canalizare, cu implicații directe asupra sănătății publice”, precizează documentul.
În multe sate, oamenii folosesc încă fântâni și sisteme individuale de alimentare cu apă, în timp ce investițiile întârzie sau lipsesc complet.
Zonele care prosperă
La polul opus se află localitățile dezvoltate din jurul marilor centre urbane. Un exemplu este comuna Cristian, din județul Brașov, unde populația s-a dublat în ultimul deceniu datorită investițiilor și locurilor de muncă.
Localnicii vorbesc despre infrastructură modernă, școli bune și condiții de trai comparabile cu cele din marile orașe.
Raportul Guvernului avertizează însă că diferențele dintre aceste două Românii continuă să se adâncească. Autorii documentului susțin că este nevoie urgentă de investiții direcționate către comunitățile vulnerabile și de politici publice adaptate realităților din fiecare regiune.
