Sărăcie de 90% în Vaslui, Buzău și Dolj. Cum arată radiografia unui eșec național

Cele două Românii

Potrivit raportului, România are în prezent 2.862 de comune, „cea mai numeroasă formă de organizare administrativă”, care „acoperă majoritatea teritoriului țării” și joacă un rol esențial în furnizarea serviciilor publice din mediul rural.

În același timp, țara are 216 orașe și 103 municipii, inclusiv Bucureștiul. Municipiile reședință de județ sunt descrise drept „noduri administrative majore”, care concentrează cele mai importante servicii publice și economice.

Totuși, dezvoltarea este extrem de inegală.

„Se observă că zonele metropolitane consolidate (ex.: București-Ilfov, Cluj, Timișoara și câteva alte excepții) sunt singurele care depășesc media UE, în timp ce majoritatea zonelor din țară se află în categoriile inferioare, unele sub pragul de 50%”, se arată în documentul guvernamental.

Sărăcie extremă în Vaslui, Iași, Buzău și Dolj

Indicele de sărăcie generală la nivel de UAT pentru anul 2024 arată proporția populației care trăiește în condiții de sărăcie multidimensională, luând în calcul veniturile, condițiile de trai și accesul la oportunități economice.

„Distribuția spațială a sărăciei confirmă persistența unor decalaje structurale majore între regiuni, dar mai ales între mediul rural și urban”, precizează raportul.

Cele mai afectate zone sunt Moldova, sudul Munteniei și Oltenia.

În comuna Voinești din județul Vaslui, indicele sărăciei ajunge la 92%, iar în Gârceni – la 88%.

În Lungani, județul Iași, indicele este tot de 92%, în timp ce în Râmnicelu, județul Buzău, nivelul sărăciei urcă la 94%.

Cea mai gravă situație este înregistrată în Catane, județul Dolj, unde indicele sărăciei este de 100%.

Raportul explică și cauzele acestui fenomen: „lipsa infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la adâncirea vulnerabilității sociale”.

La polul opus, localitățile urbanizate și zonele metropolitane au un indice apropiat de zero. Un exemplu este comuna Jucu din județul Cluj.

Foarte puține localități au un indice al sărăciei sub 40%. Pe harta sărăciei, publicată în document, doar câteva localități sunt colorate în verde (indicele sărăciei sub 40%), într-o mare de nuanțe de roșu.

Milioane de români, fără canalizare

Una dintre cele mai grave probleme identificate de raport este lipsa infrastructurii de bază.

Datele privind conectarea la rețelele publice de canalizare în anul 2025 arată că numeroase localități din Moldova, Oltenia și sudul Munteniei au niveluri extrem de reduse de conectare.

„Numeroase UAT-uri, în special din Moldova, sudul Munteniei și Oltenia, se află în categoriile inferioare (sub 40%), semnalând o lipsă persistentă a infrastructurii de canalizare, cu implicații directe asupra sănătății publice și protecției mediului”, se arată în raport.

În multe comunități rurale, oamenii trăiesc fără sisteme moderne de canalizare, iar accesul la apă curentă rămâne limitat.

Raportul arată că, deși conectarea la rețeaua de apă potabilă este mai ridicată la nivel național, există în continuare zone unde populația depinde de fântâni sau sisteme individuale de aprovizionare.

„Moldova și sudul țării continuă să înregistreze proporții scăzute de conectare, semnalând zone în care populația se bazează încă pe surse alternative, inclusiv puțuri sau sisteme individuale de aprovizionare”, se precizează în Raport.

Probleme majore în atragerea fondurilor europene

Raportul scoate la iveală și diferențe uriașe între județe în ceea ce privește capacitatea de a atrage bani europeni și de a implementa proiecte.

Potrivit documentului, județe precum Bihor, Bistrița-Năsăud, Tulcea sau Mehedinți au demonstrat „o mobilizare eficientă a resurselor”.

În schimb, județe precum Timiș, Teleorman, Ilfov, Mureș, Harghita, Bacău și Satu Mare „prezintă niveluri scăzute de atragere și/sau execuție, indicând dificultăți administrative, întârzieri sau lipsă de prioritizare”.

Situația este și mai gravă în cazul PNRR.

„Majoritatea CJ-urilor și UAT-urilor mici nu aveau contracte semnate până în 2025, ceea ce ridică riscuri majore de neutilizare a fondurilor și ratări strategice de dezvoltare”.

Mai mult, raportul avertizează că „lipsa contractării din PNRR la nivel de CJ în peste 90% dintre județe este în mod special îngrijorătoare”.

Comune fără apă, canalizare sau proiecte de dezvoltare

Documentul oferă și exemple concrete de localități rămase complet în afara dezvoltării.

„Zone fără dezvoltare edilitară sau investițională – comune fără canalizare, fără apă curentă, fără autorizații de construire, fără proiecte PNRR sau europene contractate”, arată raportul.

Printre exemplele menționate se află Armășești (Ialomița), Izvoare și Siliștea Crucii (Dolj), Mihai Bravu (Giurgiu) sau Spermezeu (Bistrița-Năsăud).

Raportul mai subliniază că numărul autorizațiilor de construire „reflectă clar dinamica economică și demografică – aglomerări în jurul marilor orașe și lipsă de activitate în zone slab dezvoltate”.

Guvernul admite existența unor „disfuncționalități persistente”

Autorii raportului recunosc existența unor probleme structurale grave în administrația locală și în politicile de dezvoltare.

Printre disfuncționalitățile identificate se numără:

• capacitate administrativă inegală între UAT-uri și CJ-uri;
• întârzieri în contractare și în demararea proiectelor;
• lipsa investițiilor în infrastructură de bază;
• diferențe majore între regiunile țării.

Concluzia raportului este una dură: „Această radiografie a dezvoltării locale scoate în evidență nevoia urgentă de intervenție diferențiată și sprijin administrativ adaptat capacității reale a fiecărei zone.”

Autorii documentului avertizează că politicile publice și distribuirea fondurilor trebuie regândite astfel încât investițiile să fie direcționate către zonele cele mai vulnerabile ale României.

Raportul Guvernului vorbește și despre risipă și haos administrativ, asta în timp ce statul a cheltuit în 2024 164,6 miliarde de lei pe salariile bugetarilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE