Concluzia Comisiei Europene despre dublul standard la alimente în statele UE: o treime dintre produsele cu ambalaj identic au o compoziţie diferită. Producătorii îi păcălesc pe europeni: „Unor consumatori le place mai aromat, altora mai cremos”

• Un amplu studiu al Comisiei Europene a relevat că în UE nu există o practică a dublului standard alimentar între Estul şi Vestul Uniunii.
• Astfel de acuzaţii au apărut de ceva ani, în special din ţările mai sărace ale Uniunii, care spuneau că marile firme plasează pe piaţa lor produse de o calitate mai slabă.
• Aproape trei din 10 produse testate au o compoziţie diferită, deşi ambalajul este identic sau asemănător, potrivit studiului.
• Studiul arată că unii producători induc în eroare publicul cu privire la compoziţia unor produse, însă practica nu are o dimensiune geografică anume.
• Producătorii au oferit explicaţii: testează noi compoziţii, care sunt introduse treptat, au fost greşeli de printare pe ambalaj sau gusturile sunt diferite în funcţie de zone geografice, aşa că unele produse sunt, de exemplu, mai puţin sau mai mult dulci.
• Deşi a fost invitată să participe la acest studiu european, România nu a trimis sugestii de produse sau mostre. România este printre ţările care acuzau un dublu standard la alimente.

Discuţiile despre diferenţele calitative între produsele vândute în Est şi cele vândute în Vest au apărut în urmă cu circa trei ani. Asociaţiile de protecţie a consumatorilor din mai multe ţări – în special din fostul bloc comunist – au acuzat că produsele multinaţionalelor de pe piaţa lor sunt inferioare calitativ cu cele din Vest. Au fost făcute studii locale, care arătau diferenţe, însă niciodată nu a fost folosit un sistem unitar, iar comparaţiile s-au făcut la scară redusă.

Studiul Comisiei Europene a urmărit să rezolve problemelor studiilor locale, folosind aceeaşi metodologie în toate statele. Prima concluzie este că există diferenţe în aproximativ o treime dintre produsele testate, însă diferenţele sunt de compoziţie, ceea ce nu înseamnă automat că şi calitatea este mai slabă sau mai ridicată într-o parte. Diferenţele nu sunt însă pe baze geografice, ci arată mai mult că producătorii induc în eroare publicul indiferent de regiune.

Cum sunt păcăliţi consumatorii

Legile naţionale şi reglementările europene nu interzic unui producător să vândă produse sub nume (brand-uri) identice, dar cu compoziţii diferite. Producătorii sunt liberi să-şi diferenţieze produsele pe pieţe. Cu toate acestea, precizează Comisia Europeană, consumatorii nu pot fi induşi în eroare de produse diferite care sunt promovate ca fiind identice.

Comisia Europeană lasă însă la latitudinea fiecărei autorităţi de protecţie a consumatorilor din fiecare stat membru să decidă asupra acestor cazuri. Instituţiile vor lua individual hotărâri de chemare a producătorilor în instanţă, dacă sunt de părere că legile au fost încălcate.

Această inducere în eroare se întâmplă, însă, în cazul multor produse. Se dau ca exemplu produse care au îndulcitori diferiţi pe pieţe diferite sau un procentaj de grăsimi mai ridicat. Asta nu înseamnă că produsele sunt diferite şi calitativ sau ca gust. Iată principalele informaţii relevate de studiu:

• 31% dintre produsele incluse în studiu aveau compoziţie identică şi un ambalaj identic sau similar pe toate pieţele
• 2% dintre produse aveau compoziţie identică, dar ambalaj diferit
• 9% dintre produse aveau compoziţie diferită, fără diferenţiere pe ambalaj în cel puţin un stat
• 22% dintre produse aveau compoziţie diferită, indicată într-un grad sau altul prin diferenţe grafice de ambalaj
• 27% dintre produse aveau compoziţie diferită, dar indicau acest lucru pe ambalaj.

Comisia Europeană atrage atenţia că aceste diferenţe de compoziţie din studiu nu trebuie interpretate ca relevând şi diferenţe calitative. În lunile următoare, vor fi făcute şi studii „de gust”, însă acestea vor mult mai subiective.

Comisia precizează că aceste diferenţe nu urmăreau un tipar geografic anume. Teza potrivit cărora diferenţele urmează axa Est-Vest nu se susţine.

Explicaţiile producătorilor: Testăm variante

Comisia Europeană a colaborat cu producătorii la acest studiu, oferindu-le posibilitatea ca ei să-şi exprime o poziţie asupra rezultatelor. În unele cazuri, producătorii au explicat de ce sunt înregistrate diferenţe.

Libertatea a consultat documentele întocmite de Uniunea Europeană pe această temă şi a selectat o serie de explicaţii ale producătorilor. De exemplu, compania Alpro, care produce bunuri din soia, afirmă următoarele:

„Îmbunătăţiri continue se fac asupra produselor. Implementarea formulelor optimizate afectează multe ţări şi se face pas cu pas. În timpul perioadei de tranziţie, atât produsele noi, cât şi cele vechi pot fi găsite în ţările UE”.

Bahlsen/Leibniz produce biscuţi de ciocolată, un produs cu diferenţe între Italia, Germania şi Spania. Compania susţine că şi-a uniformizat reţetele, însă există posibilitatea ca pe rafturi să se găsească produse mai vechi. Însă există şi reglementări interne diferite în aceste ţări, care fac necesară intervenţia asupra unor ingrediente. Există şi ingrediente diferite, în funcţie de ţara în care sunt produse.

Becel/Flora, care produce margarină, a explicat diferenţele dintre piaţa sudică (Spania) şi piaţa nordică (Danemarca):

„Preferinţele de gust ale consumatorilor sunt principalul motiv pentru care veţi găsi diferenţe în produse, de exemplu unii consumatori preferă un gust mai aromat, alţii preferă un gust mai cremos”.

Alţi producători au precizat că erorile erau de imprimare a ambalajelor, care prevedeau ingrediente diferite, pe când ele erau identice.

România nu a vrut să-şi testeze produsele

În aprilie 2019, ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara următoarele:

„Ştim foarte bine că dublul standard este o realitate şi nu este o ficţiune. Este o realitate pentru că a putut a fi constatat în mai multe ţări UE, în mod deosebit în ţările din partea de est”.

Cu toate acestea, România nu a transmis Comisiei Europene date şi nu a vrut să fie parte a studiului.

Studiul a avut în vedere compozițiile pentru 128 de produse. În total, s-au colectat informaţii din 1.380 de mostre.

Campania de colectare a început în noiembrie 2018 şi s-a finalizat în ianuarie 2019.

Din 28 de state membre, doar 19 au trimis date: Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Olanda.

Ţările au fost invitate să propună mărci anume pentru a fi incluse în studiu, dacă există suspiciuni la nivel naţional că există diferenţe între produse.

Se observă că ţările din Est au trimise aproape în bloc mostre, dar România nu se află pe această listă, pentru că nu a răspuns invitaţiilor Comisiei Europene de a-şi testa produsele.

Citeşte şi: Eurostat: România are cele mai ieftine alimente din Uniunea Europeană. Țigările au prețuri cu 30% mai mici, iar transportul e aproape la jumătate

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE