Poliţia Română l-a căutat pe Gânj mai tânăr, mai târziu şi cu 10 cm mai înalt. Ministerul de Interne evită să spună dacă recompensa de 5.000 de euro mai e valabilă

Numele lui Gânj şi o poză mai veche, mediatizate la 5 ore şi jumătate după crimă

Pe 8 iulie, anul trecut, în jurul orei 8.50, Emil Gânj (37 de ani) a intrat, înarmat cu un topor, în curtea fostei sale concubine Anda Gyurca (23 de ani), a pătruns în casă, a găsit-o pe tânăra care se ascundea într-un dulap şi a ucis-o. Apoi, i-a incendiat cadavrul și a dispărut fără urmă. 

Teoretic, la acel moment, el era deja căutat de poliţie, pe numele lui fiind emis, încă din februarie 2024, un mandat de arestare preventivă pentru încălcarea ordinului de protecţie ce-i interzicea să se apropie de Anda Gyurca. Dar cei de la Secția 13 Poliție Rurală Zau de Câmpie n-au pus în executare mandatul, aducându-şi aminte de el după un an, când a fost emis un alt ordin de protecţie împotriva lui Gânj.

În dimineaţa în care Anda a fost ucisă, mama ei a sunat la 112, iar dispecerul de la poliţie a întrebat-o: „Gânj fiind cine?”. Era ora 8.55. După câteva minute, polițiştii din Miheșu de Câmpie au ajuns la locul crimei. Ştiau prea bine cine e victima, pentru că Anda Gyurca fusese păzită de poliţie, tocmai pentru ca Gânj să nu-i facă ceva. Și nu trebuia să fii Sherlock Holmes ca să ghiceşti criminalul, mai ales că mama şi două surori ale victimei, martore la agresiune, l-au indicat imediat pe autor. În plus, în curtea acelei case exista o cameră de supraveghere video care filmase tot atacul. 

Dar, cu toate acestea, la ora 12.35, şeful IPJ Mureş, venit la faţa locului, preciza într-o declaraţie de presă că „se conturează un cerc de suspecţi”. Şi abia la ora 14.22, IGPR a dezvăluit public identitatea criminalului. Gânj a obţinut astfel un avans nesperat, de 5 ore şi jumătate, timp în care a putut să umble nestingherit printre oameni şi să dispară. Putea ajunge direct în Ungaria, fără nicio problemă.    

Şi chiar dacă acel anunţ ar fi fost făcut mai devreme, n-ar fi ajutat cu mult la prinderea lui. Căci prima fotografie mediatizată de poliţie nu semăna deloc cu Emil Gânj. În acea poză, el era mai tânăr, mai gras şi avea un cioc în bărbie. Cel mai probabil, era fotografia din buletinul pe care Gânj și-l făcuse în decembrie 2020, imediat după liberarea din puşcărie.

După încă o oră, la 15.21, IGPR a trimis presei alte trei „fotografii suplimentare cu posibilul autor”. Şi acestea par a fi destul de vechi. Una din poze, în care Gânj e îmbrăcat în alb şi cu vreo 10-15 kg mai împlinit, a apărut ulterior în presă şi în varianta faţă/profil, tehnică foto folosită doar pentru persoanele private de libertate.  

Aceste trei fotografii sunt cele în baza cărora Gânj este şi azi căutat. Şi pe site-ul  Poliţiei Române, dar şi pe site-ul  Europol, la categoria „Most Wanted”.

Că ele nu prea seamănă cu felul în care arăta Gânj în ziua comiterii crimei, poliţia a descoperit-o abia după 9 zile, pe 17 iulie 2025, când în telefonul victimei a fost găsită o poză recentă a criminalului: era slab, avea obrajii supţi, barbă și părul mai lung. 

Fotografia n-a mai fost difuzată, nici pe site-ul Poliţiei, nici către toată presa, ci doar, pe surse, către anumiţi jurnalişti. Era o favoare, și nu o obligaţie de serviciu, necesară şi utilă pentru descoperirea unui infractor. 

De altfel, această poză recentă n-a fost folosită nici măcar pentru a actualiza anunţurile de căutare pe site-ul Poliţiei Române, pe pagina Europol sau pe cea a Poliției din Ungaria, care făcea apel pentru găsirea lui Gânj la 9 zile după crimă, pe 17 iulie. 

În Ungaria, poliţia a dezvăluit toate semnele particulare ale lui Gânj, cu poze

Atunci când caută o persoană dispărută sau fugară, poliţiile din întreaga lume apelează la sprijinul populaţiei. În multe ţări, sunt puse la dispoziţia oamenilor linii telefonice speciale, iar o echipă dedicată verifică informaţiile furnizate de ei. E o muncă sisifică, ce implică multe resurse financiare şi umane, dar de multe ori, grăuntele de aur se ascunde într-un munte de nisip. 

Pentru ca informaţiile ce vin de la cetăţeni să fie corecte, forţele de ordine trebuie să furnizeze publicului, din prima secundă, o descriere cât mai exactă a persoanei căutate. Adică, o fotografie recentă, semnalmente corecte, semnele particulare (tatuaje, cicatrici, negi sau aluniţe în zonele vizibile), dar şi eventualele ticuri sau defecte fizice (şchiopătat, bâlbâit etc.). 

Pe site-ul Poliţiei Române, Gânj n-are o poză recentă. Nici semnalmente, dar nici  semne particulare. În decembrie anul trecut însă, aceeaşi poliţie furniza omologilor din Ungaria noi fotografii cu Gânj, cu precizarea că acesta „are pe corp alunițe, cicatrici chirurgicale și tatuaje, ce pot fi observate și în fotografii”.

Poliţia din ţara vecină n-a ţinut la secret aceste informații și a mediatizat imediat pozele, cerându-le cetăţenilor să fie atenţi la semnele particulare ale bărbatului căutat. Publicăm aceste fotografii, cu traducerea explicaţiilor oferite de poliţia ungară.

Pentru Poliţia Română, Gânj fugise pe tocuri: era cu 10 cm mai înalt decât în realitate

În România, Emil Gânj e căutat de aproape un an, în dorul lelii. Pozele cu el sunt vechi, iar semnele particulare nu există. Însă nici măcar semnalmentele furnizate de poliţie nu sunt cele corecte!

Pe 8 iulie 2025, atunci când a început vânătoarea lui, IPJ Mureş anunţa, într-un comunicat de presă, că Emil Gânj „are o înălțime de aproximativ 1,65 m, aprox. 65 – 70 kg, constituție atletică, tuns foarte scurt, având barbă tip cioc, de lungime medie, șaten, ten măsliniu, în vârstă de 37 de ani”. Tunsoarea şi barba tip cioc erau din descrierea fotografiei după care poliţiştii îl căutau, şi nu din portretul vorbit, ce ar fi trebuit realizat imediat, în baza declaraţiilor martorilor care-l văzuseră pe Gânj în dimineaţa crimei.    

În aceeaşi zi, la ora 15.20, IGPR a preluat datele din comunicat şi le-a difuzat către toată presa din România. Însă, printr-o eroare materială sau prin hiperbolizarea personajului, în noul comunicat al IGPR, Gânj crescuse brusc cu 10 centimetri, având acum „o înălţime de aproximativ 1,75 m”. 

Toată presa a preluat informația venită de la IGPR, iar românii au aflat că trebuie să se uite după un bărbat de înălţime medie, deşi în realitate, Gânj e mai degrabă scund. Şi, după ce s-a decretat că infractorul căutat are 1,75 m, așa a rămas, inclusiv în mesajele RO-ALERT primite de populaţia din zonele unde fusese semnalată prezenţa lui. 

Cei de pe site-ul Europol au trecut înălţimea corectă (1,65 m), iar pe pagina Poliţiei Române, în anunţul de căutare, înălţimea lui Gânj e lăsată la aprecierea fiecărui cetăţean.

Cum ar putea să zburde Gânj prin satele din Mureş, unde unii oameni nu ştiu cum arată 

În alte ţări, pentru mediatizarea cazurilor în care forţele de ordine au nevoie de sprijinul populaţiei, sunt folosite afişele sau panourile publicitare digitale. Recent, FBI anunţa că în ultimii 20 de ani, cu ajutorul panourilor publicitare digitale, a reuşit capturarea a 55 de infractori căutaţi.

Nu există informaţii că Emil Gânj ar fi fost căutat la nivel naţional, cu ajutorul afişelor sau al panourilor publicitare. Un scurt videoclip cu el a fost însă difuzat în staţiile de metrou și în mijloacele de transport în comun din Bucureşti, „în perioada 09.07.2025 – 05.11.2025, ca urmare a solicitării oficiale primite din partea Poliției Române – Brigada de Combatere a Criminalității Organizate”, potrivit STB. E acelaşi clip video trimis presei de către Poliţie, în ziua crimei, cu cele trei poze mai vechi ale lui Gânj, care pe atunci era doar „bănuit de comiterea unei infracţiuni grave”.

În localităţile din jurul Miheşului de Câmpie, unde Gânj a fost căutat săptămâni la rând, cu trupe speciale, cu drone şi elicoptere, nu există nici panouri digitale, dar nici afişe. Așa că am mers cu cea mai recentă fotografie a criminalului şi le-am arătat-o oamenilor, întrebându-i dacă recunosc personajul din imagine.

În satul Berghia, aflat la 30 km de Miheşu de Câmpie, nu toată lumea îl ghiceşte pe Gânj. Iar dacă şi-l amintesc de la ştiri, nu prea ştiu cine-i și de unde să-l ia – „e Geolgău ăsta, din Şăulia sau din Grebeniş” – şi nici cum ar arăta el, în mărime naturală. „Are în jur de 1,80 m şi 90 şi ceva de kilograme”, estimează un om, după pozele cu Gânj văzute la televizor, unde „era mai mare, mai umflat”.

La doar 24 km de Miheşu de Câmpie, în faţa sediului Poştei din Band, unde săracii din comună aşteaptă ajutoarele sociale, Gânj ar putea trece prin mulţime ca vodă prin lobodă. Sunt vreo 50 de oameni, dar puţini l-ar recunoaşte.

Oamenii din zonă cred că Gânj e ascuns şi acum în Miheşu sau că e fugit în Anglia 

Dar la Şăulia, mai aproape de Miheşu, toţi cei întrebaţi îl recunosc pe criminal, văzându-i poza. Un domn spune că îl ştie de mic copil şi că, dintotdeauna, Gânj a fost un „prăpădit”, că nu era „un om mare”, adică înalt, ci „micuţ, grăsuţ, aşa… La 1,60 m. 1,70, dacă (maxim – n.r.)!”. 

Atunci când vine vorba despre unde ar putea fi criminalul, părerile oamenilor sunt împărţite: unii cred că el e şi acum ascuns în Miheşu de Câmpie, unde „are un poliţist care îl acoperă” sau e ajutat de cei „dintre rude, dintre prieteni”.

Doar un om din Şăulia e convins că Poliţia Română ar trebui să-l caute pe Gânj „în Anglia. Că el, când a scăpat de puşcărie, prima tură, a fost la o soră de-a lui, în Anglia. Şi acum, când a făcut treaba (crima – n.r.), a plecat tot acolo. Şi acolo, numai dacă are probleme cu poliţia din Anglia o să-l găsească. 100%, dacă se caută şi acolo, îl găseşte”. Informaţia că Emil Gânj a muncit în Anglia e una corectă, după cum vom vedea în episodul următor. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Din ce fonduri ar fi plătită incerta recompensă e „informaţie clasificată”, susţine MAI

Niciunul dintre oamenii cu care am vorbit până-n Miheşu de Câmpie, dar şi acolo, nu pare motivat să ajute la prinderea lui Gânj. Nici măcar pentru a primi recompensa de 5.000 de euro pe care poliţia a anunţat-o, pe surse, după o săptămână de căutări zadarnice.

Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a confirmat că recompensa există şi că aceasta „este o tehnică folosită de toate polițiile din toată lumea, de a cointeresa și de a coopta cetățenii, în aceste eforturi”.

Dar anunţul despre recompensă n-a apărut pe site-ul Poliţiei Române și nici pe cel al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) sau pe alte canale oficiale de comunicare ale acestor două instituţii. Și asta deși recompensa e menţionată pe pagina Europol, în anunţul de căutare a lui Emil Gânj. 

Libertatea a solicitat MAI să precizeze dacă recompensa din cazul Gânj mai e valabilă și azi, dacă există fonduri speciale din care ea va fi plătită şi dacă, după 1989, a mai fost oferită vreodată o astfel de recompensă, pentru prinderea unui fugar sau pentru găsirea unei persoane dispărute, după modelul FBI.

În răspunsul trimis, MAI evită să spună dacă recompensa mai e valabilă sau dacă ea e o premieră în istoria Poliţiei Române. 

Dar „în ceea ce privește aspectele referitoare la «existența unor fonduri speciale pentru plata unei recompense», în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1, lit. a), se exceptează accesul liber al cetățenilor: «informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii», acest domeniu fiind reglementat de un ordin al Ministrului Afacerilor Interne care are caracter clasificat”, se precizează în răspunsul MAI.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro