Miza uriașă imobiliară din spatele legii care vizează 545 de hectare de teren din Timiș. Disputa dintre Administrația Prezidențială și Parlament
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O lege prin care aproximativ 545 de hectare de teren din Timiș, din care 88 în Timișoara și restul în județ, sunt trecute din proprietatea statului român în proprietatea Universității de Științele Vieții din Timișoara a fost retrimisă de președintele Nicușor Dan în Parlament la reexaminare, după ce a fost validată de Curtea Constituțională.
Cuprins:
- Legea celor 1.400 de hectare, promulgată fără discuții
- O lege pentru încă 545 de hectare, aprobată în 2023
- Un senator USR a insistat să fie pe lista inițiatorilor
- „Erau o droaie de șacali imobiliari care se băteau pentru acest teren”
- Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională
- Legea, declarată constituțională, cu opinia separată a Siminei Tănăsescu
- Cererea de reexaminare a președintelui Nicușor Dan
- „Peste 100 de hectare care nu au avut această protecție au fost pierdute”
- Cum au ajuns terenurile statului la samsari
- „Banii pentru expropriere nu au intrat în buzunarul unor interese personale”
- „Cheia este la Administrația Prezidențială”
- Scandalul de corupție de la Universitatea de Științele Vieții
Parlamentarii care au inițiat legea susțin că actul normativ, aprobat în Parlament cu votul tuturor partidelor, are menirea de a proteja terenurile de samsarii imobiliari. Rectorul universității de Științele Vieții din Timișoara susține chiar că, prin ultimul său demers, Administrația Prezidențială face jocurile „rechinilor” imobiliari.
Legea celor 1.400 de hectare, promulgată fără discuții
Mai 2018. Camera Deputaților aprobă cu 242 de voturi pentru, un vot împotrivă și 19 abțineri un proiect de lege prin care aproape 1.400 de hectare de teren de lângă Timișoara, aflate în proprietatea statului român și administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României”, trec în proprietatea Universității.
Singurul vot împotrivă a fost al deputatului UDMR Atilla Korodi. S-au abținut de la vot 16 deputați USR, un deputat PNL (Mihai Alexandru Voicu) și doi deputați neafiliați.
Proiectul de lege a fost inițiat de mai mulți parlamentari PSD care au justificat necesitatea legii prin faptul că „nicio universitate cu profil agricol silvic, care are în structura sa staţiuni didactice, nu ar putea să-şi desfăşoare activităţile pentru care a fost autorizată să funcţioneze, pierzându-şi practic obiectul de activitate, în condițiile în care se fac presiuni pentru constituiri și reconstituiri (n.r. - ale dreptului de proprietate) din aceste terenuri”.
„Prin fructificarea dreptului de proprietate, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului «Regele Mihai I al României» din Timişoara se asigură că patrimoniul universităţii este protejat împotriva abuzurilor şi a efectelor altor legi speciale care ar putea-o lăsa fără baza materială absolut necesară funcţionării, dorindu-se totodată dezvoltarea bazei materiale prin participarea la proiecte şi parteneriate naţionale şi internaţionale”, arătau inițiatorii legii care viza transferul celor aproape 1.400 de hectare.
Aprobată în Camera Deputaților în data de 16 mai 2018, legea era promulgată de președintele Klaus Iohannis o lună mai târziu, prin Decretul 471/2018.
O lege pentru încă 545 de hectare, aprobată în 2023
Aprilie 2023. Pe modelul legii aprobate în 2018, 14 senatori și deputați de la toate partidele, cu excepția AUR, inițiază un nou proiect de lege pentru transferul a încă 545 de hectare (aflate deja în administrarea Universității de Științele Vieții) din proprietatea statului, în proprietatea universității. Și de această dată, motivația inițiatorilor a fost că „patrimoniul universității este protejat împotriva abuzurilor şi efectelor altor legi speciale care ar putea-o lăsa fără baza materială absolut necesară funcţionării”.
Un senator USR a insistat să fie pe lista inițiatorilor
Neregăsit în primă fază pe lista inițiatorilor legii care vizează cele 545 de hectare, senatorul USR Timiș Raoul Trifan a transmis o adresă prin care a cerut să fie și el „co-iniţiator al iniţiativei legislative”.
„N-am fost de la începutul legii, nu aveam cunoștință de ea. Eu când am aflat de ea, așa țin minte, că mi s-a părut că e ceva ok pentru oraș (n.r. - Timișoara), dar nu mai știu toate detaliile”, a declarat Raoul Trifan pentru Libertatea.
Un alt parlamentar USR aflat pe lista inițiatorilor legii a fost senatorul de Timiș Nicu Fălcoi. „Chiar în lege scrie că acele terenuri nu o să poată fi înstrăinate niciodată chiar dacă trec în proprietatea universității. Singurul lucru care se poate face acolo e o dezvoltare durabilă, dezvoltarea de proiecte care să ajute la dezvoltarea orașului și a universității”, a explicat Fălcoi, care a subliniat că demersul a fost susținut de toți parlamentarii de Timiș.
Fostul senator USR a mai declarat pentru Libertatea că unul dintre motivele pentru care a fost co-inițiator al legii a fost acela că în lege e subliniat clar faptul că nu pot fi înstrăinate după trecerea în proprietatea universității.
„Erau o droaie de șacali imobiliari care se băteau pentru acest teren”
Printre inițiatorii legii privind transferul celor 545 de hectare din proprietatea statului român în proprietatea universității a fost și Ben Oni Ardelean, deputat de Timiș la vremea respectivă. La rândul său, Ardelean susține că legea a fost menită să protejeze terenurile aflate în administrarea universității de interesele samsarilor imobiliari.
„Ideea centrală a legii a fost de a obține ceva bun pentru Timișoara, pentru o entitate a statului român, care este universitatea, de a obține ceva pentru dezvoltarea cercetării. În acel moment, din informațiile pe care noi le aveam, erau o droaie de șacali imobiliari care se băteau pentru a obține acest teren și a-l împărți pentru a face dezvoltare imobiliară acolo. Nouă, parlamentarilor, nu ni s-a părut ok ca acest teren să ajungă în mâna unor oameni care pur și simplu să se îmbogățească de pe urma acestui teren”, a declarat Ben Oni Ardelean pentru Libertatea.
În 19 decembrie 2023, legea privind cele 545 de hectare a fost adoptată în Camera Deputaților, cu 241 de voturi pentru, 34 de abțineri și niciun vot împotrivă. Cele 34 de abțineri au fost de la PNL (2), USR (2), Neafiliați (2) și AUR (28).
Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională
După ce a promulgat legea din 2018, care viza transferul a aproape 1.400 de hectare, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în cazul legii din 2023, referitoare la cele 545 de hectare. Unul dintre motivele invocate a fost adoptarea unei legi cu caracter individual, iar altul încălcarea principiului separării puterilor în stat, în sensul că o astfel de decizie ar fi trebuit să aparțină Guvernului. „Interdicția de înstrăinare a bunurilor nu este de natură a garanta că aceste terenuri vor fi folosite exclusiv pentru activitatea de învățământ superior și dual”, se mai arăta în sesizarea CCR.
Legea, declarată constituțională, cu opinia separată a Siminei Tănăsescu
În 1 iulie 2025, CCR a emis decizia prin care declară constituțională legea privind cele 545 de hectare. „Curtea reține că legea supusă controlului de constituționalitate reglementează garanții pentru ducerea la îndeplinire a finalității urmărite prin transferul realizat și pentru protecția sporită a unor bunuri afectate unui scop de interes public”, se arată în decizia Curții Constituționale nr. 352/1 iulie 2025.
Judecătoarea CCR Elena-Simina Tănăsescu a făcut opinie separată, considerând că legea trebuia declarată neconstituțională. „Din perspectiva Codului administrativ, ceea ce este esențial pentru stingerea dreptului de proprietate publică este încetarea interesului ori uzului public al bunului, și nu simpla schimbare a destinației respectivului bun de către legiuitor”, a arătat Elena-Simina Tănăsescu.
Judecătoarea CCR a mai subliniat că „legiuitorul a intervenit într-un domeniu rezervat Executivului (Guvernului), încălcând astfel principiul separației și echilibrului puterilor în stat”, iar prin articolul care prevede că universității îi este interzisă înstrăinarea terenurilor „se aduce atingere dreptului de dispoziție al titularului și se afectează însăși substanța dreptului acestuia”.
Cererea de reexaminare a președintelui Nicușor Dan
În urma deciziei CCR, legea a ajuns la promulgare la președintele Nicușor Dan, care a decis retrimiterea legii la Parlament pentru reexaminare.
„Într-un context economic dificil, statul român are obligația valorificării eficiente a patrimoniului său și a bunurilor proprietate publică și privată. Statul poate valorifica bunurile sale inclusiv prin schimbarea destinației terenurilor în cauză sau schimbarea titularului dreptului de administrare, închirierea, concesionarea sau stabilirea unor drepturi de folosință în favoarea unor alți titulari, în măsura în care circumstanțele sau prioritățile de valorificare a acestor terenuri se schimbă”, este unul din argumentele Administrației Prezidențiale pentru retrimiterea legii în Parlament.
În același document, președintele Nicușor Dan arată că „este neclară fundamentarea actului normativ și motivul pentru care este nevoie de instituirea unui drept de proprietate al Universității de Științele Vieții «Regele Mihai I», respectiv motivul pentru care obiectivele enunțate nu pot fi realizate prin exercitarea unui drept de administrare asupra acestora”.
„Dată fiind dimensiunea terenurilor vizate de lege și potențialul ca valoarea acestora să se aprecieze în timp, transferul presupune o diminuare semnificativă a patrimoniului statului”, a mai arătat președintele Nicușor Dan.
„Peste 100 de hectare care nu au avut această protecție au fost pierdute”
După retrimiterea legii în Parlament, într-o intervenție la B1TV, deputatul AUR Florin Cornel Popovici, fost director al Curții de Conturi Timiș, a declarat că peste 100 de hectare, estimate la peste 100 de milioane de euro, au fost pierdute din proprietatea statul român pentru că nu au avut protecție.
La rândul său, rectorul Universității de Științele Vieții Timișoara, Cosmin Popescu, a declarat pentru Libertatea că până la legea din 2018, prin care au fost transferate universității 1.389 de hectare, statul român a pierdut 151 de hectare.
„Din momentul în care această lege a ieșit și terenul a trecut în proprietatea privată a universității, care este o instituție de drept public, o instituție a statului român, terenul s-a securizat și nu s-a mai pierdut nici măcar un metru pătrat de teren. Până la momentul acela am pierdut 151 de hectare”, a declarat rectorul de la „Agronomie” pentru Libertatea.
Cum au ajuns terenurile statului la samsari
Cosmin Popescu a explicat și modalitatea prin care cele 151 de hectare aflate în proprietatea statului român au fost pierdute înainte de a fi „securizate”. „Metoda este una relativ simplă. A fost o practică, sper să se oprească, în sensul că au fost cumpărate, în cea mai mare parte din cazuri, drepturi litigioase sau o reprezentare a cuiva care este plecat nu știu unde în România, în Austria, în Germania, în Franța. Aceste drepturi litigioase au fost cedate unor oameni care au investit în asta, iar apoi, prin diferite metode, fie punere în posesie directă, fie prin proces, li s-au dat din terenurile universității”, a declarat Popescu.
Rectorul susține că au fost „foarte puține situații” în care pe terenurile aflate în posesia statului român și administrarea universității au fost împroprietăriți foștii deținători de drept, în cea mai mare parte fiind vorba de terenuri ajunse la persoane cu interese imobiliare.
Popescu spune că persoane care erau îndreptățite să primească teren în alte părți ale județului Timiș au primit suprafețe deținute de statul român și administrate de universitate. „În cea mai mare parte a fost interesul să se dea teren aici, la universitate, pentru că vorbim de o valoare mare a terenului. Acum este undeva la aproximativ două milioane de euro hectarul. Ceea ce s-a spus, că este un tun dat de universitate, este, de fapt, un tun dat de oameni care au adeverințe sau drepturi litigioase cumpărate. Pe unii dintre ei chiar îi cunosc și mi s-a reproșat această inițiativă a universității”, a mai declarat rectorul Popescu.
„Banii pentru expropriere nu au intrat în buzunarul unor interese personale”
Cosmin Popescu susține că o parte din cele 1.389 de hectare trecute în proprietatea universității prin legea din 2018 trebuie expropriate pentru construirea centurii de vest a Timișoarei.
„Buna noastră credință a fost demonstrată prin faptul că, într-o formă instituțională și, fără a face foarte multă zarvă, acești bani ai exproprierii nu au intrat în buzunarul unor interese personale, ci vor intra în punga universității, în conturile universității noastre. Se dovedește buna noastră intenție. Dacă eu și cei care știam că trece centura pe tarlalele noastre am fi găsit niște adeverințe sau drepturi litigioase, acele zeci de milioane ar fi intrat în conturile personale ale cuiva. Banii vor intra în universitate”, a mai declarat rectorul Popescu.
Conform acestuia, terenurile fiind oricum în administrarea universității, nu ar avea nicio problemă dacă ar rămâne în proprietatea statului român, cu garanția că nu vor fi înstrăinate. „În documentul trimis către Parlament, Administrația Prezidențială spune că în contextul economic actual și social se poate schimba administrarea și terenul poate primi o altă destinație. Pe noi asta ne îngrijorează foarte mult, pentru că am înțeles exact ce vrea să spună acest text. Întrebarea mea este cine și cui dorește să dea aceste terenuri?”, a mai declarat Cosmin Popescu.
Rectorul declară că 14 hectare, pe care universitatea a demarat proiecte cu fonduri europene, sunt deja în atenția samsarilor imobiliari, iar fondurile europene riscă să fie pierdute.
„Universitatea a derulat anumite proiecte de investiții prin fonduri europene, care în momentul ăsta sunt într-un foarte mare risc. Sper să nu fie cazul. Vorbim de stația de biogaz, pavilioanele de biotehnologie, stația de panouri fotovoltaice, o fabrică de sucuri și de gemuri pe fonduri de la AFIR și alte proiecte pe care noi le avem. Aceste terenuri le folosim strict pentru dezvoltare”, a mai spus rectorul.
„Cheia este la Administrația Prezidențială”
Cosmin Popescu susține că în toată povestea terenurilor de la Timișoara, „cheia este la Administrația Prezidențială”. „Acolo este cheia. Documentele (n.r. - de reexaminare a legii) sunt făcute de specialiști, oameni care cunosc foarte bine legislația. În niciun caz nu sunt documente scrise de președintele României. S-a mers până acolo încât să se spună că universitatea este una privată. Deci, minciuni din acestea foarte grele. Presiunea la momentul acesta este una de natură politică, mare parte venind de la noi din zonă (n.r. - Timiș). Este o presiune de natura afacerilor imobiliare, a tunurilor imobiliare”, a mai declarat Popescu pentru Libertatea.
Întrebat dacă, la modul în care s-au derulat lucrurile, are bănuieli că Administrația Prezidențială este penetrată de anumite interese imobiliare de la Timișoara, rectorul a răspuns „foarte clar, da”. „La momentul acesta, la cum au fost făcute lucrurile, la cum au fost ele gândite, scrise, răspunsul este, din păcate, da. Nu m-aș duce neapărat la președinte.
M-aș duce la persoane din Administrația Prezidențială. Nu îmi vine să cred că, după ce a trecut de Curtea Constituțională, Parlamentul votând evident pentru această lege, președintele sau Administrația Prezidențială s-o trimită din nou în Parlament. Este un bambilici din zona penibilului și e foarte trist”, a mai declarat Cosmin Popescu pentru Libertatea.
Scandalul de corupție de la Universitatea de Științele Vieții
Referitor la scandalul de corupție de la „Agronomie”, unde trei profesori, printre care și prodecanul Facultății de Inginerie și Tehnologii Aplicate, sunt vizați, din iunie 2024 de o anchetă DNA pentru luare de mită, rectorul Cosmin Popescu susține că acel caz nu are nicio legătură cu trecerea terenurilor de la stat la universitate.
„De obicei, hoțul strigă hoțul. Chiar cei care sunt interesați de terenuri o dau pe niște lucruri evidente, mizerabile, care s-au întâmplat în universitate, din păcate. Colegii care au intrat în această zonă murdară de corupție sunt în analiză. Sunt două lucruri complet diferite. Noi până acum, ca universitate, am demonstrat că ne comportăm responsabil față de patrimoniul universității”, a mai spus rectorul pentru Libertatea.
Foto: debanat.ro
