„NATO sa stea la el acasa, ca la mine n-are ce cauta”

Raspunsurile au fost pe cat de comice, pe atat de uimitoare. Departe de lumea dezlantuita, unii cred ca NATO e numele cuiva, iar altii, carora nu le pasa, chiar se enerveaza daca sunt batuti la cap cu NATO si UE. Multi cred ca NATO e numele vreunui satean pe care nu-l stiu si se intreaba, intrigati, de unde s-o fi pripasit. „N-am auzit de el. Da de-al cui ii?”, intreaba Lucretia Coste, din Alunis, o femeie de 72 de ani, care are un baiat in Cluj si creste un flacau al carui tata a fost omorat de o masina, in timp ce mergea la Dej, sa-si cumpere televizor. Pentru ea, ca pentru multi altii din zona, graul ramas pe camp sau sanatatea calului pe care l-a legat la caruta sunt mult mai importante decat o organizatie militara cu sefi americani, englezi si francezi. „Nu-i „natu” asta de noi, da nici noi de el. Da nici onionea iuropiana. Cine-si bate capu cu ase ceva, n-are traba si clar tre sa-si caote!”.
La fel de convins e si ciobanul Nelu, de 16 ani, ce-si paste oile pe drumul ce leaga localitatea Bej de soseaua nationala Cluj – Bistrita: „Mi se rupe! Am auzit de NATO, da nu stiu ce-i. Alianta militara? Foarte bine. Nu cred ca m-ar prinde ei sa ma duca la razboaie…”. Tanarul e preocupat mai degraba de mistretii care prapadesc culturile, dupa cum Cristina Bob (67 de ani), din Valea, e suparata ca i s-a stricat graul pe camp… NATO si UE sunt niste lucruri care pentru ei „nu prea” exista. „Daca vrem NATO si UE, trebuie sa avem grija un pic si de cultura generala. Degeaba veniti sa intrebati pe aici. Nu stie nimeni ce-i aia, pot sa pun pariu. Oamenii au un televizor legat la tevereu si un radio pe „Actualitati”, dar nici pe astea nu le asculta”, explica, sfatos, Ioan Bob, un muncitor din Cluj venit in concediu in Corneni, la cativa kilometri de Dej. E unul dintre putinii oameni care, din cei chestionati in sase sate clujene (Jucu, Fundatura, Iclod, Alunis, Valea, Corneni) in legatura cu ce sunt NATO si UE si ce vor ele, a stiut cu ce „se mananca” cele doua organisme… „Cum or duce-o vecinii, asa oi duce-o si eu. NATO ala sa stea la el acasa, ca la mine n-are ce cauta. Imi da de mancare? Nu-mi da! Sa ma lase naibii in pace!”, a simplificat problema integrarii Romaniei in structurile euro-atlantice un taran in floarea varstei, Ioan Timbus, din Valea. Si tot el a rotunjit situatia, fara sa stea pe ganduri: „Domne, astea nici nu-s trebile noastre! Is trebile politicienilor… A lu aia din Cluj, si-a lu aia din Dej!”.

Urmărește-ne pe Google News