NATO și UE iau în calcul represalii împotriva Rusiei pentru atacurile hibride

Europa trece la nivelul următor: atacurile hibride ale Rusiei nu mai pot fi ignorate

În ultimele luni, atacurile s-au înmulțit vizibil. Drone rusești au fost observate de mai multe ori în spațiul NATO, o explozie a lovit o linie feroviară esențială dintre Polonia și Ucraina, iar un raport al think tank-ului Globsec arată peste 110 acte de sabotaj comise în Europa între ianuarie și iulie.

În data de 25 noiembrie 2025, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României. Au fost ridicate de la sol avioane de vânătoare ale NATO (germane Eurofighter și F-16 românești) și a fost transmis mesaj Ro-Alert în Tulcea, Galați și Vrancea. Fragmentul dronei a fost găsit ulterior pe teritoriul județului Vaslui. În ultimele luni, mai multe drone rusești implicate în atacuri asupra Ucrainei au intrat accidental în spațiul aerian al României.

Baiba Braže, ministrul de externe al Letoniei, a spus că Rusia „testează constant limitele” și că este nevoie de „un răspuns mai proactiv”, subliniind că „nu vorbele trimit un semnal, ci acțiunile”.

Capitalele europene își pierd răbdarea: începe mobilizarea trupelor

În Polonia, autoritățile au mobilizat 10.000 de soldați pentru protejarea infrastructurii critice, după sabotarea unei căi ferate folosite pentru sprijinirea Ucrainei. Premierul Donald Tusk a acuzat Moscova de „terorism de stat”, în timp ce Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a avertizat că blocul se confruntă cu un „pericol extrem” și că trebuie să formuleze „un răspuns puternic”.

În Italia, ministrul apărării Guido Crosetto a prezentat un plan de 125 de pagini, care propune un Centru European pentru Combaterea Războiului Hibrid și o forță cibernetică de 1.500 de specialiști. În Germania, oficiali ai apărării avertizează că Europa trebuie să decidă cât timp va tolera acest tip de agresiune.

Europa se pregătește: contraatac în lumea cibernetică

Unele state își actualizează legislația pentru a permite doborârea dronelor care survolează aeroporturi sau obiective sensibile. Serviciile de informații, care pot opera în cadre legale mai flexibile, au deja un rol central în identificarea și prevenirea acestor atacuri. A fost pus la cale deja planul „Zidul de drone” care să protejeze Europa.

Danemarca și Cehia permit operațiuni cibernetice ofensive, iar exemplul Marii Britanii, care a pătruns în rețelele ISIS în 2017 pentru a investiga un program de drone, arată că astfel de acțiuni pot avea efecte concrete.

Un diplomat european a precizat că orice acțiune trebuie să păstreze „plauzibilitatea negării”, ceea ce reflectă sensibilitatea acestor măsuri.

Cum răspunde Europa propagandei ruse

Un oficial militar european spune că accesarea opiniei publice ruse este extrem de dificilă, motiv pentru care colaborarea cu state care înțeleg mai bine modul de gândire de la Moscova devine crucială. Dezinformarea este o parte esențială a războiului hibrid, iar statele occidentale discută tot mai mult despre cum pot răspunde fără a provoca o escaladare nedorită.

NATO, deși rămâne o alianță defensivă, analizează răspunsuri asimetrice care să trimită un mesaj de fermitate. Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO, spune că alianța ar putea organiza exerciții militare rapide, fără notificare prealabilă, în statele baltice, și că desemnarea imediată a responsabililor în urma unui atac hibrid este esențială, scrie sursa citată.

Centrul de Excelență pentru Amenințări Hibride din Helsinki lucrează la elaborarea unor politici și programe de formare destinate statelor membre.

Deocamdată, discuțiile continuă, iar statele occidentale încearcă să găsească un răspuns comun care să descurajeze agresiunile fără a provoca un conflict direct. Oficialii europeni nu au stabilit încă o strategie finală, însă dezbaterea arată cât de mult s-a schimbat percepția asupra riscurilor de securitate venite dinspre Rusia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE