Planul „Zidul de drone”, explicat: avantajele și dezavantajele metodei propuse pentru protejarea Europei

O rețea de supraveghere și apărare

În ciuda denumirii, nu este vorba de un zid fizic, ci de un scut digital – o rețea de supraveghere și apărare antidrone de ultimă generație. Potrivit CNBC, aceasta ar include senzori radar și optici distribuiți pe sute de kilometri, sisteme de bruiaj și război electronic, inteligență artificială pentru identificarea rapidă a vehiculelor aeriene fără pilot și rețele comune de comandă și control între statele participante.

Ucraina, care în ultimii ani a devenit un laborator în timp real pentru războiul cu drone, va juca un rol-cheie, oferind expertiza acumulată pe front. Mai multe echipe de specialiști ucraineni se află în prrezent în Danemarca, unde ajută cu personal specializat și echipamente pentru detectarea și neutralizarea dronelor, contribuind la protejarea spațiului aerian pe durata summitului.

„Europa trebuie să ofere un răspuns ferm și unit la incursiunile Rusiei cu drone la frontierele noastre. Și de aceea vom propune acțiuni imediate pentru a crea zidul de drone, ca parte a Misiunii de Supraveghere a Flancului Estic. Trebuie să avansăm împreună cu Ucraina și cu NATO”, a declarat marți Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Instrument de descurajare

Liderii europeni au oferit puține informații despre cum ar putea arăta, de fapt, inițiativa sau cât timp ar putea dura implementarea sa.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat însă că dezvoltarea unui zid al dronelor ar putea dura cel puțin trei sau patru ani.

Însă prim-ministrul Letoniei, Evika Silina, a declarat miercuri, la Copenhaga, că „putem face acest lucru într-un timp mult mai scurt”.

„Zidul de drone este o inițiativă oportună și necesară”, a declarat marți secretarul general al NATO, cu o zi înaintea summitului de securitate de la Copenhaga. Acesta trebuie să funcționeze ca instrument de descurajare, colectare de probe şi coordonare între state, dar scopul principal al „zidului” presupune detectarea, urmărirea și neutralizarea dronelor care încalcă spațiul aerian.

Deși „Zidul de drone” ar putea fi de mare ajutor în apărarea aeriană a NATO, conceptul nu este neapărat nou, a declarat Rafael Loss, cercetător în politici de apărare, securitate și tehnologie la think tank-ul Consiliul European pentru Relații Externe.

Un proiect numit Inițiativa European Sky Shield (ESSI), care vizează consolidarea apărării aeriene, este în lucru de ani buni, a subliniat Loss. În ciuda acestui fapt, există încă o serie de modalități prin care zidul cu drone ar putea ajuta țările NATO și ale Uniunii Europene.

Cea mai mare experiență

Ucraina este „țara cu cea mai mare experiență din Europa când vine vorba de războiul cu drone”, a declarat Loss. Utilizarea expertizei ucrainenilor va ajuta restul continentului să înțeleagă cea mai bună modalitate de a riposta împotriva dronelor rusești, a spus el.

Interceptarea antidrone ar putea fi, de asemenea, dezvoltată în continuare, a sugerat expertul în politici, țările renunțând la combaterea dronelor cu sisteme de apărare scumpe, precum Patriots, utilizând, în schimb, metode de război electronic mai ieftine, inclusiv bruiajul semnalelor electronice pe care dronele se bazează pentru a funcționa.

O amenințare disproporționată

Întrucât dronele sunt mici, ieftine și capabile să provoace daune semnificative, acestea pot reprezenta o amenințare disproporționată pentru țările împotriva cărora sunt folosite. Pe lângă faptul că pot provoca daune fizice, acestea pot fi folosite pentru supraveghere și prezintă, de asemenea, risc de coliziune cu aeronavele în timp ce se află în aer.

Mai mult, chiar dacă o dronă este interceptată în timp ce zboară deasupra spațiului aerian al unei țări, a subliniat Loss, „resturile vor cădea undeva”.

„Dacă interceptezi deasupra unui oraș, s-ar putea să salvezi ținta de mare valoare pe care încerci să o protejezi, parlamentul, un spital sau o centrală electrică. Dar totuși, resturile vor cădea undeva și ar putea provoca pagube oamenilor și proprietăților”, a explicat el.

„Trebuie să completezi aceste tipuri de eforturi defensive, pentru că există lacune uriașe, cu o variantă paralelă care să sporească și capacitatea ofensivă, astfel încât să poți afecta cealaltă parte”, a spus Loss.

Provocări majore

Proiectul vine însă cu provocări majore, începând cu finanțarea într-un context economic fragil, continuând cu dificultățile de coordonare între legislații naționale diferite și culminând cu provocările de integrare tehnologică.

Pe acest ultim punct, Miriam McNabb, redactor-șef al publicației Dronelife, a subliniat că Europa trebuie să se asigure că „senzorii de detecție, sistemele de război electronic și rețelele de comandă pot comunica perfect între mai multe țări. Altfel, zidul va rămâne doar o idee frumoasă pe hârtie”.

De asemenea, oficialii europeni sunt conștienți că un scut antidrone vizibil și activ ar putea intensifica tensiunile cu Moscova.

Ideea, „oportună și necesară”

Comisia, organul executiv al UE, nu a elaborat încă un plan detaliat, lăsând deschise întrebări cu privire la costuri și aspectele practice. Însă secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat marți această idee, calificând-o drept „oportună și necesară”.

Incursiunea în Polonia a scos la iveală lacunele în capacitatea Europei de a se apăra împotriva dronelor, au afirmat oficiali și analiști. Forțele NATO au răspuns prin desfășurarea de avioane de vânătoare, elicoptere și un sistem de apărare antiaeriană Patriot, doborând mai multe drone. „Nu putem cheltui milioane de euro sau dolari pe rachete pentru a distruge drone care costă doar câteva mii de dolari”, a declarat Rutte.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE