Nu voi scrie azi despre cea de-a doua aparitie televizata a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vintu. Trecand peste dedesubturile a ceea ce a devenit, deja, un scandal politico-financiar in „serial tv”, pe mine m-a socat altceva: reactia oamenilor simpli. Reactia celor care, aflati in fata televizorului, n-au inteles nimic din cazul BRS – devalizari, bilete la ordin si asa mai departe. Si nici nu le poate cere cineva sa descalceasca aceste ite financiare. Ei au ramas cu un singur ecou in urechi: milioane de dolari!…
Am realizat, in urma acestor reactii – telefonice, la alte emisiuni sau la ziare si spuse pe strada – ce mentalitate paguboasa ne urmareste inca, la 12 ani de la evenimentele din decembrie 1989.
Majoritatea covarsitoare a noastra, a romanilor, doreste – conform sondajelor – capitalism. Cand vine vorba insa de elementele concrete ale acestei organizari social-economice, sarim oripilati: „astia vorbesc de milioane de dolari si noi n-avem cu ce plati intretinerea”, sau „io am o leafa de 2,2 milioane, cum a facut ala mii de miliarde?!” – sunt doar doua din observatiile reprezentative pentru tipul de reactie de care am vorbit. Probabil, acesti oameni ar fi multumiti daca TOTI am fi in situatia de a nu ne putea plati intretinerea. Pentru ei nu conteaza esenta problemei, ci faptul ca „ala” a facut milioane de dolari. O alta reactie repetata a fost aceea ca multi romani muncesc 16 ore pe zi si nu fac milioane de dolari. Asa e! Insa, in timp ce unul, in cele 16 ore, gandeste trasee pe bursa, trasee bancare, importuri sau exporturi, altul, in aceleasi 16 ore, da la saiba. Si, atunci, care ar putea si e normal sa castige?!
Atat timp cat vom continua sa privim acumularea de capital – bogatia, in fond – ca pe o infractiune sau cel putin ca pe o actiune dubioasa, nu vom putea progresa. Cum a acumulat un om de afaceri sau altul capitalul, asta este o cu totul alta discutie. Din pacate, noi amestecam cumplit planurile.