De ce benzina de un leu pe litru este o utopie. Expert: „Dacă ar fi gratis petrolul, benzina tot ar costa 4,2 lei în final”

Candidatul independent de extremă dreapta Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale având în programul său economic naționalizări de întreprinderi, confiscarea terenului arabil de la străini, dar și promisiunea ca un litru de carburant să coste doar un leu.

În acest moment, conform statisticilor Comisiei Europene, un litru de benzină costă în medie 7,02 lei, iar unul de motorină este 7,25 de lei.

TVA și accize

Din aceste prețuri, TVA este 19%, iar o altă parte importantă o constituie accizele.

Un reprezentant al unei companii petroliere din România a devoalat care este structura prețului pentru carburanți.

Astfel, din prețul de 7,09 lei pe litrul de benzină practicat de companie, 1,13 lei reprezintă TVA, iar 2,38 de lei sunt accizele.

La motorină, din prețul la pompă de 7,27 de lei pe litru, 1,16 lei sunt TVA, iar 2,18 lei sunt accizele.

Costuri fixe

„Materia primă reprezintă 35-40% din prețul final. Iar pe lângă țiței, mai sunt și alte costuri: transport, procesare, salariile angajaților”, arată sursa.

„Dacă ar fi gratis petrolul, benzina tot ar costa 4,2 lei în final”
Reprezentant companie petrolieră

Recomandări

Facturile la curent electric și gaz metan pe care le vor plăti românii din 1 aprilie 2025. Trei scenarii analizate: de la plafonare la dublarea prețurilor

„Imposibilitate economică”

Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă, spune că benzina de un leu pe litru este o „imposibilitate economică”.

„Este o imposibilitate economică. În primul rând, costurile de procesare, depozitare și transportare fac ca prețul să fie de 3,5-4 lei pe litru. Ca să ai un leu la pompă trebuie ca statul să vină de undeva cu o subvenție de 2,5 lei pe litru. Statul oricum nu are bani”, arată expertul în energie.

România este pe cale să termine acest an cu un deficit bugetar de 8% din Produsul Intern Brut (PIB), în condițiile în care limita prevăzută în tratatele europene este de 3%, iar Comisia Europeană își dăduse acordul pentru un maxim de 5% din PIB.

Deficitul bugetar este diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. Cu cât acesta este mai mare, cu atât mai mult statul se împrumută pentru a-și acoperi cheltuielile. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât țara este mai riscantă și dobânzile cresc.

Efecte nocive

Dar Chisăliță spune că efectele ar fi mult mai mari dacă o astfel de măsură ar fi adoptată.

„În același timp, taxele în domeniul energetic sunt o sumă importantă de finanțare pentru spitale sau educație. Asta înseamnă că statul trebuie să crească alte taxe și în același timp rămânem și fără bani de școli și spitale”, explică acesta.

Recomandări

Arhiepiscopul Teodosie pretinde că a fost „înregistrat din răzbunare” în timp ce cumpăra influența unui afacerist. Prelatul, filmat când negocia un comision de 160.000 de lei

„Mai mult, 78% din consum sunt importuri, pe cei din Kazahstan și alte țări de unde importăm noi țiței sau carburanți nu îi interesează că noi vrem preț de un leu. Lor trebuie să le plătești, altfel nu-ți livrează marfa. Deci va trebui să ne obișnuim mai New Age cu mersul pe jos sau cu bicicleta”, continuă acesta.

Zeci de mii de oameni, concediați

În final, s-ar ajunge la distrugerea sectorului petrolier, de la rafinare la benzinării și la furnizori.

„Mai mult, ar însemna distrugerea întregii industrii, respectiv zeci de mii de concedieri pe orizontală. Dacă s-ar face preț de un leu pe litru ar însemna să ajungem ca în Africa Subsahariană”, punctează Dumitru Chisăliță.

România, dependentă de importuri

România extrage circa un sfert din necesarul de petrol. Conform Institutului Național de Statistică (INS), România a produs în primele nouă luni o cantitate 2,024 de milioane de tone de țiței și a importat 5,733 de milioane de tone.

La acestea se mai adaugă importuri de carburanți de 3,113 milioane de tone.

Singurul producător intern de țiței este Petrom, dar mai dețin rafinării în țara noastră Rompetrol și Lukoil.

Alături de acestea mai activează și grupul maghiar MOL, cel rus Gazprom Neft, azerii de la SOCAR, dar și Oscar Downstream – cel mai mare grup petrolier deținut de oameni de afaceri români.

Urmărește-ne pe Google News