Autoritățile ruse au întâmpinat dificultăți în producerea dozelor pentru rapel în cazul vaccinului Sputnik, astfel că Moscova nu va putea livra, cel mai probabil, o cantitate suficientă pentru toți oamenii care și-au făcut deja prima doză, au anunțat luni oficialii din Mexic.
Este doar ultima dintr-o serie mai lungă de probleme pentru vaccinul produs de Rusia, vaccin pe care Moscova l-a promis multor țări, dar nu a reușit să îl și livreze, în cantități suficiente.
Sputnik are o particularitate care îl face să fie diferit față de celelalte vaccinuri.
Serul folosește o versiune modificată a adenovirusului care provoacă răceala comună, pentru a livra genele proteinei cu țepi în organism, cu scopul de a declanșa o reacție a sistemului imunitar.
Tehnolgia este similară cu cea folosită de vaccinul Oxford/AstraZeneca.
Spre deosebire de acesta însă, Sputnik folosește un adenovirus ușor diferit pentru a doua doză. Asta înseamnă că cele două doze nu sunt asemănătoare.
Adjunctul secretarului pentru Sănătate din Mexic, Hugo López-Gatell, a declarat luni că rușii au descoperit că adenovirusul folosit pentru prima doză crește mai repede în laborator decât cel folosit pentru rapel. Prin urmare, producția celei de-a doua doze este întârziată.
„În timpul ultimelor luni, cantitatea de doze produse pentru prima injecție s-a desincronizat de cantitatea de doze produse pentru rapel”, a spus oficialul mexican.
Oamenii de știință din Rusia, a explicat Hugo López-Gatell, sugerează acum că cel mai util ar fi ca medicii să renunțe la administrarea rapelului după câteva săptămâni și să prelungească intervalul dintre doze la șase luni.
Fondul Direct de Investiții din Rusia, fondul suveran care a finanțat dezvoltarea serului și care se ocupă de promovarea lui în străinătate, a negat informații care au venit din Mexic.
„Comentariile făcute de autoritățile mexicane cu privire la producția celei de-a doua doze de vaccin SPutnik nu sunt adevărate”, a precizat serviciul de presă al fondului suveran.
„Producția ambelor componente ale vaccinului este sporită în Rusia și în străinătate, pentru a face față cererii în creștere pe plan internațional”; a mai anunțat comunicatul.
Totuși, Mexic a primit până în prezent doar 1,9 milioane de doze din vaccinul Sputnik, dintr-un total de 24 de milioane comandate.
Țara a fost nevoită să se bazeze mai mult pe vaccinul Pfizer, din care a primit până acum în jur de 10 milioane de doze, dar și pe două vaccinuri chinezești, din care a primit alte 10 milioane de doze. Mexicul a mai primit și 4,6 milioane de doze de AstraZeneca.
Probleme în Slovacia și Brazilia
Problemele semnalate de autoritățile din Mexic sunt ultimele dintr-o serie.
În aprilie, autoritatea de reglementare din Slovacia a anunțat că nu a primit suficiente informații cu privire la vaccinul Sputnik, comandat de guvern, astfel încât să îi poată verifica beneficiile și riscurile, cu scopul de a-l autoriza pe piața internă.
Autoritățile slovace au spus că 80% din datele solicitate nu au fost furnizate. A mai spus că vaccinul livrat Slovaciei este diferit de cel original, care este considerat eficient în proporție de 91%, potrivit unui studiu publicat de revista medicală Lancet.
Responsabilii ruși au respins acuzațiile, susținând că agenția de reglementare a Slovaciei a lansat o campanie de dezinformare.
Tot în aprilie, agenția de reglementare din Brazilia a respins solicitările venite din mai multe state pentru importul a milioane de doze Sputnik.
Agenția națională de reglementare a spus că nu există date suficiente în ceea ce privește controlul calității, siguranța și eficacitatea vaccinului Sputnik, și că o misiune de inspecție trimisă în Rusia nu a reușit să „identifice condițiile în care vaccinul este produs și verificat”.
Brazilia a mai acuzat Rusia că i-a livrat doze de vaccin care conțin un adenovirus activ. Institutul Gamaleia din Moscova, care a dezvoltat Sputnik V, a negat acuzațiile.
În același timp, zeci de alte state au autorizat deja vaccinul rusesc, l-au cumpărat și au început deja să îl administreze.