Noua „pasarelă a îndrăgostiților” din Timișoara, blocată de „Monumente”: „Proiectul este extrem de masiv”. Viceprimar: „Un abuz”

Comisia Zonală a Monumentelor Istorice a dat aviz negativ proiectului propus de Primăria Timișoara, iar viceprimarul Ruben Lațcău reclamă un abuz și susține că în lipsa avizului de la Monumente, proiectul nu poate avansa. 

Pasarela, închisă în 2023, pentru că era nesigură

Construită în 1949 și aflată în apropierea Parcului Copiilor din Timișoara, „pasarela îndrăgostiților”, care face legătura inclusiv între zona Complexului Studențesc și Universitatea de Medicină, a fost, în ultima jumătate de secol, unul dintre cele mai tranzitate poduri pietonale peste Bega.  

În 2023, în urma unor expertize de specialitate, podul pietonal a fost închis din motive de siguranță. Reprezentanții Primăriei Timișoara au explicat atunci că podul nu mai poate fi refăcut, fiind nevoie de demolare și reconstruire, rezultând „un pod modern, mai larg, cu rampe speciale de acces, iluminat arhitectural și cu spații verzi”. 

Lacătele îndrăgostiților, păstrate în noul proiect

„Fiind un loc cu o încărcătură simbolică pentru timișoreni, Primăria intenționează să păstreze structura metalică pe care sunt prinse lacătele fixate acolo de perechile de îndrăgostiți și care a dat și numele pasarelei. Grilajul cu lacăte va fi, cel mai probabil, amplasat în imediata apropiere a viitoarei pasarele, pentru a păstra aceste amintiri cu valoare emoțională în spațiul public”, anunța Primăria Timișoara în mai 2024, la lansarea licitației de proiectare și execuție, proiect estimat la aproximativ două milioane de euro. 

Firma care a câștigat licitația organizată de Primăria Timișoara este Cardinal D.P. Construct&Cam Proiect. Valoarea la care a fost adjudecată licitația a fost de 7,7 milioane de lei plus TVA, iar potrivit contractului, compania câștigătoare avea un termen de trei luni să realizeze proiectul tehnic și opt luni pentru execuție. 

Proiectul, blocat total înainte de a începe lucrările

Lucrările de demolare a vechii pasarele și reconstruirea noului pod, cu rampe dedicate pentru persoane cu dizabilități și bicicliști, ar fi trebuit să înceapă în această vară. Proiectul a fost blocat însă la Comisia pentru Monumente, care a dat aviz negativ pentru autorizația de construcție. 

„Comisia de Monumente din cadrul Direcției de Cultură, care avizează toate proiectele din zona protejată a Timișoarei, a emis un aviz pozitiv pentru soluția pe care o aveam la faza DALI (n.r. – Documentație de Avizare a Lucrărilor de Investiții), cu niște mențiuni care au fost toate integrate în proiectul tehnic. 

Ulterior, în momentul în care ne-am întors la faza de autorizație de construire, cu proiectul tehnic finalizat, la ultimul aviz de care avem nevoie, comisia aceasta ne-a dat un aviz negativ în care cere modificarea întregului pod, reducerea înălțimii, schimbarea soluției tehnice”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău, pentru Libertatea. 

Edilul susține că unele dintre condițiile impuse de Comisia pentru Monumente intră în contradicție cu alte legi. „De exemplu, reducerea înălțimii față de înălțimea pe care o avem acum (n.r. – în proiect) intră în contradicție directă cu regulamentele și normele de siguranță pe canalul navigabil Bega. Limita minimă de înălțime este de 5,5 metri la maximul tablierului și noi suntem chiar la limita minimă de înălțime. Acești oameni din Comisia de Monumente ne cer să încălcăm acel normativ legal și să vulnerabilizăm navigația pe Bega”, a mai arătat Lațcău. 

„Nu avem decât să îi acționăm în instanță pentru abuz”

Viceprimarul Timișoarei mai spune că în momentul de față, Primăria Timișoara este cu investiția blocată. „Această soluție a fost avizată de comisie la faza de DALI. Practic, se contrazic singuri. Blochează această investiție a Primăriei Timișoara și ne pun în situația în care nu avem nicio altă opțiune decât să-i acționăm în instanță pentru abuz în serviciu, pentru că este evident un abuz. Nu putem să dăm un aviz astăzi și mâine să ne răzgândim”, a mai declarat Ruben Lațcău.

Viceprimarul îi acuză pe membrii Comisiei pentru Monumente că „devin niște mici dumnezei care, în funcție de preferințele estetice proprii, de dorințele proprii și de propriile lor concepții asupra Timișoarei, dau sau nu dau avize, cer sau nu cer condiții și vin cu condiții prin care contrazic alte avize pe care aceeași comisie le-a emis”. 

„Comisia s-a opus acestui proiect, pentru că este extrem de masiv”

Directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș, Sorin Predescu, a explicat pentru Libertatea că, din informațiile pe care le deține, „comisia s-a opus acestui proiect pentru că este extrem de masiv față de fosta pasarelă a îndrăgostiților”. 

„Pune cumva în umbră podul istoric Decebal și este într-o zonă de protecție a monumentelor istorice. În principiu, nu direcția are o poziție, ci Comisia Zonală a Monumentelor Istorice”, a explicat Predescu.

Directorul de la Direcția de Cultură Timiș susține că „faptul că a fost un aviz inițial (n.r. – la faza DALI) nu înseamnă că următorul aviz vine automat. (n.r. – avizarea) trece printr-un proces decizional. În mod normal, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice încearcă să facă în așa fel încât să fie un proiect potrivit pentru locul acela. Nu există o rea-intenție în sine. De obicei, se reproiectează în spiritul celor cerute de către Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Asta este ideea unei comisii și a unei discuții, să se ajungă la un rezultat cât mai bun pentru oraș. Desigur, ei au dreptul să meargă ca oricine altcineva în instanță”, a mai declarat Sorin Predescu.  

Problema cu „peisajul cultural”

Președintele Comisiei Zonale pentru Monumente, inginerul Marius Pascariu, a explicat că avizul comisiei este unul consultativ, ultimul cuvânt aparținând Direcției de Cultură. În privința proiectului propus de primărie, Marius Pascariu a explicat că membrii comisiei nu sunt de acord cu proiectul, pentru că „nu se încadrează în peisajul cultural și istoric al orașului”. 

Marius Pascariu susține că, potrivit proiectului, podul ar trebui înălțat cu aproximativ doi metri și jumătate față de înălțimea actuală, cu justificarea că înălțimea e necesară navigației pe Bega, în condițiile în care următoarele poduri din aval și amonte nu au o astfel de înălțime. 

„Încercați să faceți un exercițiu de imaginație. Podul în actuala lui formă este elegant. Cum ar fi să îl ridici doi metri și jumătate? Tot contextul ăsta chiar nu ține de contextul istoric și arhitectural al zonei, de podul Decebal, care e monument istoric. E ca și cum ai construi un bloc turn lângă Castelul Corvinilor”, a explicat președintele Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice.

Expertul a mai declarat pentru Libertatea că avizul din faza DALI a fost unul de principiu, nefiind pusă în discuție la acel moment „acea înălțime nejustificată care strică tot”. 

Marius Pascariu a mai declarat că la înălțimea actuală, panta rampelor pentru persoane cu dizabilități ar fi foarte lină. În varianta propusă de primărie, cu podul înălțat, ar trebui făcute rampe în „zigzag”, ceea ce ar impune mai multe spații betonate. 

„Nu pot să spună că e un abuz atât timp cât comisia are un rol consultativ și tocmai de asta e făcută, pentru că toți sunt oameni specialiști în acea comisie. Cât timp ai patru arhitecți-șefi de la patru județe, nu cred că oamenii aceia nu au o părere”, a mai declarat Marius Pascariu pentru Libertatea. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro