MENIU CAUTĂ
19 Sep. 2012 09:27 , de Dan Arsenie

Nu-i NIMIC pe lumea asta la fel: LASERUL de la Măgurele va avea o PUTERE COLOSALĂ

Distribuie

Comisia Europeană a decis ieri finanţarea proiectului Extreme Light Infrastructure (ELI) cu 87% din suma de 293 de milioane de euro necesară proiectului. Cea mai importantă parte a proiectului se va desfăşura în România, unde vor fi construite, pentru început, două lasere, fiecare cu o putere de 10 petawaţi. Un petawat reprezintă 1.000 de miliarde de kilowaţi.

Numai că puterea aceasta fantastică va fi atinsă înt-o atosecundă. O atosecundă reprezintă o unitate de timp de un miliard de miliarde de ori mai mică decât secunda.

„Laserul va fi funcţional la începutul anului 2017. În prezent, cel mai puternic laser este la Berkeley, în Statele Unite, dar există unul în construcţie şi la colegii de la Institutul de Fizică a Laserului, de la Măgurele. Ambele au puterea de un petawatt”, spune, pentru libertatea.ro, Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică Nucleară.

Laserul de la Măgurele are ca prim scop dezvoltarea unei întregi ştiinţe – fizica. „Vorbim de un laser foarte puternic, care interacţionează cu materia. În timpul acestui proces, apar fenomeni noi. Deja vorbim de o fizică nouă şi despre şansa dezvoltării acestei ştiinţe”, explică Zamfir.

Apoi, ceea ce aşteptăm cu toţii sunt aplicaţiile imediate. Iată câteva dintre ele:

PROTONOTERAPIE – În prezent, spitalele cu mulţi bani cumpără acceleratoare pentru protonoterapie. Aceste maşini, extrem de utile celor care suferă de cancer, trimit un fascicul de protoni acceleraţi într-un ţesut, cu scopul de a distruge cu precizie o celulă bolnavă, fără a le afecta şi pe cele din jur. Spitalul Universitar din Heidelberg, de exemplu, are un astfel de aparat, pentru simplul motiv că această unitate medicală din Germania şi-l permite. Costul aparatului este de 100 de milioane de dolari. „Gândiţi-vă: 100 de milioane de dolari pentru un singur spital. În schimb, preţul aparatelor care folosesc laser scade foarte rapid. Un banal pointer costa zeci de mii de dolari în anii 60, acum e doi lei”, spune Zamfir.

RADIOIZOTOPI – Radioizotopii (produsele radiofarmaceutice) servesc, în medicină, la diagnosticarea şi tratarea neinvazivă a unor boli grave şi des întâlnite, precum cancerul sau bolile cardiovasculare.  Cei mai comuni radioizotopi medicali sunt produşi în reactoare nucleare. În 2008, întreruperea neaşteptată a activităţii celor 3 reactoare europene care produc radioizotopi a dus, în UE, la o lipsă acută de radioizotopi pentru uz medical (Molibden-99/ Technetiu-99m). Situaţia este valabilă şi la nivel mondial, întrucât cel mai mare producător de Molibden-99, reactorul canadian National Research Universal (NRU), este închis pentru reparaţii din mai 2009. Aşadar, cererea ar putea fi extrem de mare, iar fasciclul gamma de la Măgurele ar putea fi furnizor de astfel de radioizotopi.

ACCELERAREA de PARTICULE – Peste câteva zeci de ani, un laser va putea face treaba unui accelerator de particule uriaş. Cel de la Geneva se află într-un tunel cu diametrul de 27 de kilometri. Laserul încape într-o clădire de câteva zeci de metri pătraţi.

ENERGIA NUCLEARĂ
– „O aplicaţie interesantă este să reuşim determinarea reportului dintre uraniul util şi cel nefolositor”, spune Nicolae Zamfir. Un astfel de rezultat ar avea implicaţii economice imediate. În timp ce uraniul 238 (un izotop al uraniului) este complet nefolositor, uraniul 235 (un alt izotop) este cel folosit în reactoare, pentru producerea de energie electrică, de exemplu. Determinarea s-ar putea face cu ajutorul fasciculului de radiaţii gamma.

Mai mult, pe baza fasciculului de radiaţii gamma s-ar putea găsi o metodă de a măsura cantitatea de combustibil din barele de material radioactiv. Acum, aceste bare sunt schimbate periodic. La momentul scoaterii lor din producţie, unele dintre bare şi-au consumat de multă vreme combustibilul, în timp ce altele ar mai putea fi folosite ceva vreme.

Comentarii