Giles Portman, ambasadorul Marii Britanii la București: „Interesul României este ca Ucraina să câștige războiul început de Rusia”

A negociat aderarea României la UE

Cu o experiență în diplomație de 30 de ani, Giles Portman a deținut funcții de conducere în cadrul Serviciului Diplomatic al Majestății Sale, printre care cea de director pentru Europa și șef adjunct al misiunii diplomatice în Turcia.

Giles Portman a studiat filologia clasică și limba engleză la Lady Margaret Hall din cadrul Universității Oxford. 

În perioada 2003-2006 a fost negociatorul Regatului Unit pentru extinderea Uniunii Europene, încheind discuțiile privind aderarea Bulgariei și a României la Uniunea Europeană și prezidând negocierile UE pentru începerea discuțiilor de aderare cu Croația și Turcia.

În perioada 2011-2019, actualul ambasador al Marii Britanii în România a lucrat în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă. Între anii 2015-2019 a condus Grupul de lucru East Stratcom, înființat de șefii de stat și de guvern ai UE pentru a identifica, analiza și răspunde la dezinformarea rusă. 

În 2019, activitatea East Stratcom a fost recunoscută prin acordarea medaliei de onoare „Diplomacy Star of Lithuania”, cea mai înaltă distincție a serviciului diplomatic lituanian.

„România este atractivă pentru investițiile britanice în energie verde”

Libertatea: Ați spus într-un interviu din 2025 că România ar trebui să aibă o voce mai puternică pentru a își susține interesele. Cum ar trebui să procedeze România, în opinia dumneavoastră, pentru a avea o voce și mai puternică la nivel internațional?
Giles Portman: Dacă te uiți pe hartă, în primul rând vezi că România este o țară mare în Europa, acum al șaselea stat membru ca mărime al UE, dar, de asemenea, dacă te uiți unde se află România, vezi o zonă vitală a Europei, la malul Mării Negre, dar și aproape de conflictul din Ucraina.

Așadar, România are atât un potențial comercial imens, cât și provocări de securitate. În opinia mea, România are o voce puternică și respectată și este, de asemenea, un partener al Regatului Unit cu viziuni foarte similare. Cred că suntem de acord practic în toate privințele.

Așadar, am aprecia să auzim acea voce românească puternică și răsunătoare în UE, în NATO, pentru că o considerăm un partener vital pentru Regatul Unit. 

– Dar cum ar putea această voce să fie auzită mai bine?
– Ei bine, cred că fiecare țară trebuie să-și apere mai întâi propriile interese, nu-i așa? Iar interesul României este ca Ucraina să câștige războiul început de Rusia. Interesul României este ca Marea Neagră să fie liberă, sigură și securizată.

Este vorba de a ne asigura că acordurile post-Brexit dintre Marea Britanie și UE sunt cât mai deschise și flexibile posibil, pentru a permite companiilor britanice și române să intensifice comerțul fără obstacole. În mai multe domenii vocea României este importantă și ar trebui să fie puternică. Și cred că cealaltă legătură importantă cu Marea Britanie este diaspora.

Așadar, România are un interes în relația cu Marea Britanie mai mare decât majoritatea. Și avem un parteneriat la nivel interpersonal cu România care este mai important decât majoritatea și care nu va face decât să devină mai puternic. De aceea vrem să auzim vocea României.

– Companiile britanice investesc 2 miliarde de euro în energie verde. Ar putea România să fie atractivă pentru investițiile britanice în domeniu?
– Cred că deja este. Și cred că există un interes real pentru mai mult, de fapt în întregul mix energetic, pentru că ceea ce mă frapează este că mixurile energetice românesc și britanic sunt destul de similare. Ne reducem consumul de combustibili fosili.

România este, de fapt, pe punctul de a deschide Neptune Deep, cel mai mare proiect de exploatare a gazelor din zona românească a Mării Negre. Așadar, veți avea o componentă de gaz foarte mare în mixul vostru energetic. Și țara dumneavoastră și Marea Britanie au un mix de energie nucleară, atât centrale nucleare tradiționale mari, cât și noile reactoare modulare mici pe care vrem să le construim.

Ambele țări au foarte multă energie eoliană. România are mai multă energie solară decât Marea Britanie, dar cred că există o complementaritate aici. Și există un interes real din partea companiilor energetice britanice nu doar să investească mai mult, ci să construiască parteneriate pentru a se asigura că rețeaua românească este modernizată, flexibilă, adaptabilă, dar și că valorifică la maximum resursele naturale ale României.

Așadar, cred că energia nucleară este un domeniu în care am putea coopera mai mult. Cred că energia eoliană este cea mai evidentă în acest moment, în principal cea terestră. Dar văd un potențial real pentru energia eoliană offshore în România, deoarece dezvoltăm mult acest tip de energie în Marea Nordului.

Există un parteneriat natural între țările noastre. Și cred că, dacă ne uităm la situația geopolitică, în primul rând la războiul din Ucraina și, în al doilea rând, la războiul din Orientul Mijlociu, una dintre lecțiile pe care le tragem din aceasta este că nu ne putem baza pe Rusia pentru combustibilul nostru. Și trebuie să fim atenți să nu devenim prea dependenți nici de Orientul Mijlociu.

Avem nevoie de alternative mai bune pentru securitatea energetică. Iar această securitate energetică ar trebui să se traducă și în prețuri mai mici pentru consumatori.

 „Va dura probabil zeci de ani până când minele din Marea Neagră vor fi eliminate”

– Marina va juca un rol important în deminarea Mării Negre odată ce războiul din Ucraina se va încheia. Cum vedeți rolul viitor al României în asigurarea securității rutelor comerciale din Marea Neagră?
– Cred că este foarte important, atât ca stat riveran la Marea Neagră, cât și ca aliat NATO. Există, trei aliați foarte importanți: Turcia, România și Bulgaria. Aveți un acord trilateral pentru deminarea Mării Negre. Apreciem foarte mult acest lucru.
Mă bucur foarte mult că două nave vânător de mine ale Marinei Regale Britanice au fost vândute Marinei Române și se ocupă acum de această misiune. Din păcate, impactul războiului Rusiei în Ucraina nu se resimte doar în Ucraina. Se resimte și în Marea Neagră.

Probabil că va dura zeci de ani până când minele de acolo vor fi eliminate. A existat un impact și asupra turismului, precum și asupra mediului. Așadar, este în interesul României ca Marea Neagră să fie sigură, navigabilă, sigură pentru turiști, sigură pentru navele comerciale și sigură pentru infrastructura sa națională critică, precum Neptune Deep. Cred că rolul României este cu adevărat important. Și cred că, alături de Turcia și Bulgaria, este un rol de lider extrem de important pentru România. 

– Sunteți expert în combaterea dezinformării. De ce este România un teren atât de propice pentru dezinformare în ultimii ani?
– Am înființat prima echipă a Uniunii Europene care să analizeze dezinformarea rusă încă din 2015. Așadar, este un subiect care mă interesează foarte mult. Nu aș spune însă că România este în mod special vulnerabilă la dezinformare. De fapt, când te uiți la societatea românească, știi foarte bine amenințarea pe care o reprezintă Rusia. Nu te lași păcălit de narațiunea rusă despre Ucraina. Îți dai seama că este la fel de ridicolă pe cât o vedem noi.

Rusia a invadat o țară suverană. Dar ce cred că putem învăța este că suntem cu toții vulnerabili la dezinformare. Și asta nu înseamnă doar a înghiți narațiunea Kremlinului. Înseamnă că suntem cu toții vulnerabili la denaturare, la confuzie, la narațiuni care încearcă să semene îndoială, să ne încetinească procesul decizional și să ne împiedice coeziunea ca societate.

Desigur, recunoaștem că războiul din Ucraina costă foarte mult. Dar este responsabilitatea diplomaților și a politicienilor să explice de ce nu este doar moral corect, ci și pentru propria noastră securitate și viitorul nostru economic să ne opunem agresiunii Rusiei în Europa. Cred că suntem cu toții vulnerabili la dezinformare.

– Sunt multe companii românești care văd Regatul Unit ca pe o piață excelentă. Dar cum văd companiile britanice piața românească?
– Cred că o văd ca pe o piață cu un potențial foarte bun. Și statisticile ne confirmă acest lucru. De când sunt ambasador, am depășit 10 miliarde de lire sterline în comerțul bilateral. Acesta a crescut cu 5% în ultimul an. Există peste 3.200 de firme britanice înregistrate în România. Avem firme mari, precum Vodafone, care a cumpărat Telekom România. Avem Bursa de Valori din Londra. Avem mari companii energetice. Așadar, cred că există un interes real pentru piața românească. Cred că este percepută ca o piață educată, vorbitoare de limba engleză, cu o conectivitate puternică cu Marea Britanie, atât în ceea ce privește zborurile, cât și oamenii. Și trebuie să ne asigurăm că putem face acest comerț cât mai ușor posibil.

– De asemenea, vorbind despre aceste bariere și probleme legate de ele, Marea Britanie are relații excelente cu Uniunea Europeană. Este o utopie revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană?
– Nu-l văd deloc ca un proiect pe agenda de lucru în acest moment. Și, de fapt, actualul guvern britanic a exclus reîntoarcerea în uniunea vamală și piața unică, ca să nu mai vorbim de Uniunea Europeană. Dar ceea ce cred că vedem este o dorință foarte puternică din partea Regatului Unit de a avea din nou o relație mai strânsă cu UE. Am avut primul nostru summit anul trecut. Vom avea încă unul anul acesta.

Cred că ceea ce s-a schimbat în ultimul an este, din păcate, faptul că războiul a continuat în Ucraina. În al doilea rând, avem această criză din Orientul Mijlociu și o adevărată criză a securității energetice, ceea ce înseamnă că va trebui să muncim și mai mult pentru a obține creștere economică. Este o provocare atât în Marea Britanie, cât și în România.

Avem nevoie de o relație cât mai strânsă posibil. Dacă luăm ca exemplu industria auto, unde România are un sector puternic, cu Ford și Dacia, se vând foarte multe mașini Dacia și Ford din România în Regatul Unit, dar foarte multe piese pentru aceste mașini vin din Regatul Unit în România. Așadar, trebuie să ne asigurăm că nu există fricțiuni în acest comerț. La fel se întâmplă și cu produsele alimentare și băuturile.

Vrem să facilităm într-un fel comerțul între aceste sectoare. Așadar, cred că putem elimina în continuare birocrația și reduce costurile pentru întreprinderi și, prin urmare, costurile pentru consumatori. Așadar, cred că planul pentru următorul an sau doi este să avem o relație mult mai strânsă între Marea Britanie și UE.

„Britanicii nu cunosc așa cum ar trebui România”

– Cum vedeți evoluția relațiilor comerciale dintre Marea Britanie și România în acest an, comparativ cu 2025?
– Sper că această creștere va continua. Am încercat să abordăm acele bariere de acces pe piață. Avem un nou acord privind dubla impunere în vigoare de la 1 ianuarie. Ne-am aliniat regulile de reciprocitate privind TVA-ul. Încercăm să convenim asupra unui nou acord general de securitate, ceea ce înseamnă că firmele românești și britanice pot licita pentru contracte cu informații clasificate. Așadar, facem tot ce putem pentru a ușura puțin lucrurile pentru întreprinderi.
Cred că domeniile cu cel mai mare potențial sunt industria de apărare, energia, așa cum am menționat, serviciile financiare, tehnologia și infrastructura de sănătate. 

– Sunteți ambasador în România din octombrie 2023. Care locuri din România v-au impresionat cel mai mult până acum?
– Am văzut multe locuri din România. Este o țară uimitoare. Îmi place frumusețea naturii, așa că îmi place Transilvania, să mă plimb prin munți, să admir patrimoniul bisericilor fortificate, să merg și în Maramureș, la bisericile din lemn sau la mănăstirile pictate din Bucovina. Aveți un patrimoniu cultural incredibil în zonele rurale. Aveți niște orașe frumoase. Am vizitat recent Oradea, Timișoara, Sibiu. Aveți Delta Dunării, care este ceva complet diferit. Am fost cu adevărat uimit de varietatea și bogăția culturii românești. Mai am încă câteva locuri de descoperit, dar sunt mulțumit că am reușit să văd o mare parte din țară.

– Care era fost impresia dumneavoastră despre România înainte de a veni aici și care este impresia dumneavoastră acum?
– Aveam câteva cunoștințe despre România, deoarece acum 20 de ani am condus negocierile de aderare la UE. Așa că am venit aici de două sau trei ori, dar doar la București și o dată la Brașov. Nu știam foarte multe. Și acesta este unul dintre lucrurile care m-au frapat. În Marea Britanie trăiesc 1,3 milioane de români. Există foarte multe zboruri directe între România și Marea Britanie.

Dar când călătoresc cu ele, majoritatea pasagerilor din avion sunt români din diaspora, nu prea mulți turiști britanici. Așadar, britanicii nu cunosc România așa cum ar trebui. Nici eu nu o cunoșteam. Așa că nu mă așteptam la nimic anume. Cred că ceea ce am învățat în acești doi ani de când sunt ambasador la București este, în primul rând, că România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20 de ani. Este în mod clar o țară mai puternică, cu mai mult succes economic, cu o voce mai puternică pe scena internațională.

Am învățat că are o istorie incredibilă și o frumusețe naturală ce trebuie protejată. Și am învățat că există și un potențial uriaș. Și, sincer, mă simt fantastic aici și găsesc că românii sunt extrem de calzi, ospitalieri și oameni cu care se lucrează foarte ușor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro