Livetext Război în Iran, ziua 75. Iranul blochează Strâmtoarea Ormuz și anunță venituri record din controlul petrolului

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a acuzat Kuweitul de un atac asupra unei nave iraniene în Golful Persic și a cerut eliberarea a patru cetățeni iranieni reținuți. „Într-o încercare clară de a semăna discordie, Kuweitul a atacat ilegal o navă iraniană și a reținut patru dintre cetățenii noștri. Acest act ilegal a avut loc în apropierea unei insule folosite de SUA pentru a ataca Iranul. Cerem eliberarea imediată a compatrioților noștri și ne rezervăm dreptul de a răspunde”, a scris Araghchi pe platforma X, potrivit AFP.

În Liban, mai mult de 10.000 de locuințe au fost distruse sau avariate de la încetarea focului în conflictul dintre Israel și Hezbollah, a declarat șeful Consiliului Național pentru Cercetare Științifică, Chadi Abdallah. „De la încetarea focului actuală… am înregistrat 5.386 de unități locative complet distruse și 5.246 avariate”, a spus Abdallah într-o conferință de presă transmisă de media locală, conform AFP.

Între timp, Israelul a intensificat atacurile asupra Libanului, în ciuda încetării focului. Ministerul Sănătății libanez a raportat 12 morți, majoritatea în sudul Beirutului, în urma raidurilor care au precedat o nouă rundă de negocieri directe între Liban și Israel, la Washington, mediate de Statele Unite. Hezbollah rămâne ferm împotriva acestor discuții.

Einar Tangen, expert la Centrul pentru Inovare în Guvernanță Internațională, critică dur stilul lui Donald Trump, afirmând că personajul imprevizibil adoptat de președintele american blochează orice progres real în negocierile cu Iranul, potrivit Al Jazeera.

În contextul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, amenințând piețele globale, analistul subliniază că Trump prioritizează „optica” și victoriile de imagine în detrimentul unei diplomații coerente, lăsând aliații și adversarii deopotrivă într-o stare de confuzie totală.

Ambasadorul american Mike Huckabee a lansat un apel tranșant către statele din Golful Persic, îndemnându-le să își asume o poziție clară în conflictul dintre Israel și Iran, argumentând că securitatea lor depinde de normalizarea relațiilor cu statul evreu.

Trimisul Washingtonului a oferit exemplul Emiratelor Arabe Unite, care beneficiază de baterii Iron Dome și personal militar israelian pentru a contracara atacurile cu rachete ale Teheranului, subliniind că faptele arată cine este partenerul real și cine reprezintă amenințarea în regiune.

Iranul își consolidează poziția strategică în Strâmtoarea Ormuz, blocând navigația maritimă și generând venituri economice semnificative, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al armatei, Mohammad Akraminia, citat de AFP.

De la izbucnirea conflictului cu SUA și Israel, pe 28 februarie, Iranul a restricționat traficul prin această rută vitală, care în perioade de pace gestionează aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate.

„Supravegherea noastră asupra Strâmtorii Ormuz va genera venituri economice importante pentru țară – posibil chiar să ne dublăm veniturile din petrol – și va întări influența noastră pe scena internațională”, a spus Akraminia, citat de agenția ISNA.

Strâmtoarea este împărțită în două sectoare: partea vestică este sub controlul Gardienilor Revoluției, iar cea estică este administrată de marina iraniană, a explicat oficialul iranian.

SUA, care au impus un blocaj naval asupra porturilor iraniene, negociază în continuare cu Teheranul pentru a găsi o soluție, dar până acum nu s-a ajuns la niciun acord, informează AFP.

Portul Fujairah, pilonul strategic al Emiratelor Arabe Unite conceput special pentru a asigura fluxul de petrol în cazul blocării strâmtorii Ormuz, a devenit ținta principală a atacurilor cu rachete și drone. Deși sistemele de apărare au interceptat mii de proiectile, o dronă a reușit să lovească rezervoarele de stocare, declanșând incendii masive și punând în pericol o capacitate vitală de transport de peste un milion de barili pe zi, chiar în momentul în care piața globală depindea de această alternativă.

Fujairah was built to bypass Hormuz. It handles ~1.1mb/d of crude via a pipeline with 1.8mb/d capacity — designed specifically for Hormuz closure scenarios.

Since this conflict began: 1,900+ missiles and drones directed at the UAE. In one day alone — 12 ballistic missiles, 3… pic.twitter.com/2sLGDwydBP
— The Lacuna (@LacunaBrief) May 13, 2026
 

Costul motorinei a atins niveluri record în Wisconsin, Michigan, Illinois și Indiana, punând o presiune fără precedent pe sectoarele vitale ale economiei americane, de la agricultură la transporturi. Creșterea fulgerătoare, care atinge și pragul de 82% în anumite regiuni, este alimentată de problemele rafinăriilor și de contextul geopolitic tensionat, experții avertizând că acest șoc financiar se va traduce rapid în prețuri mult mai mari la raft pentru consumatori.

Prețuri la pompă în Michigan, Illinois și Indiana: 6,13$ per galon ($1,62$ / litru); Wisconsin: 5,87$ per galon ($1,55$ / litru)

Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a anunțat că Parisul nu are în plan eliberarea unor noi stocuri de petrol, în ciuda avertismentelor lansate de Agenția Internațională a Energiei privind deficitul global de aprovizionare. Decizia vine într-un moment critic, în care războiul dintre SUA, Israel și Iran a perturbat fluxurile comerciale, forțând statele membre IEA să apeleze la rezervele de urgență într-un ritm fără precedent pentru a evita un colț energetic total.

Les négociations sont toujours au point mort entre l'#Iran et les #ÉtatsUnis. Les deux pays campent sur leurs positions, sans que ne se profile d'issue de sortie à la guerre.

➡️ Le détroit d'#Ormuz reste bloqué, et la communauté internationale tente de trouver des solutions pour… pic.twitter.com/ugPdVDvNP1
— FRANCE 24 Français (@France24_fr) May 13, 2026
 

Agenția Internațională a Energiei a lansat un avertisment critic privind scăderea ofertei globale de petrol cu aproape 4 milioane de barili pe zi în 2026, ca urmare a conflictului prelungit din Orientul Mijlociu. Blocajele repetate din strâmtoarea Ormuz au dus la epuizarea rezervelor mondiale într-un ritm record, specialiștii anticipând creșteri brutale ale prețurilor la pompă pe măsură ce stocurile de siguranță continuă să se reducă sub presiunea războiului.

O investigație dezvăluie cum Universitatea din California de Sud a vândut corpuri donate pentru cercetare științifică către Marina SUA, ajungând ulterior să fie utilizate în antrenamentele echipelor chirurgicale ale armatei israeliene. Totul s-ar fi petrecut fără consimțământul prealabil al donatorilor sau al familiilor acestora, provocând o dezbatere etică profundă despre modul în care instituțiile academice gestionează rămășițele umane în scopuri militare.

Factura militară a conflictului cu Iranul generează controverse aprinse la Washington, după ce Pentagonul a revizuit oficial costurile la 29 de miliarde de dolari, în timp ce experții independenți consultați de CNN avertizează asupra unui impact bugetar mult mai devastator.

Președintele american Donald Trump a postat marți pe platforma sa de comunicare Truth Social un desen în care Venezuela apare în culorile Statelor Unite, cu comentariul „al 51-lea stat”, ceea ce a stârnit comentarii la Caracas, relatează AFP.

Citeşte întreaga ştire: Venezuela, al 51-lea stat american? Desenul publicat de Donald Trump și reacția liderei de la Caracas

Ministrul britanic al Apărării a anunțat marți că țara sa va contribui cu echipamente autonome de vânătoare de mine, avioane de luptă Typhoon și nava de război HMS Dragon în cadrul preconizatei misiuni multinaționale de securizare a transportului prin Strâmtoarea Ormuz, informează Reuters.

John Healey a făcut anunțul în timpul unui summit în format virtual cu peste 40 de omologi din alte state care ar urma să fie implicate în viitoarea misiune, despre care ministrul britanic a spus că va deveni operațională atunci când condițiile o vor permite.

„Împreună cu aliații noștri, această misiune multinațională va fi defensivă, independentă și credibilă”, a afirmat el, citat într-un comunicat.

Uniunea Europeană intenționează să-și extindă misiunea navală din Marea Roșie către Strâmtoarea Ormuz, însă numai după ce războiul din Orientul Mijlociu se va termina, a declarat marți șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit AFP.

„Operațiunea Aspides aduce deja o contribuție esențială la protejarea navelor din Marea Roșie, dar activitățile sale ar putea fi extinse către Strâmtoarea Ormuz”, aa declarat Kallas după o reuniune a miniștrilor Apărării din UE.

Mai multe țări au indicat că sunt pregătite să contribuie la consolidarea misiunii, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Aspides, care include trei nave militare, a fost lansată în 2024 pentru a proteja navele comerciale de atacurile rebelilor houthi din Yemen.

Presați de Donald Trump să se implice în războiul pe care SUA l-au declanșat împreună cu Israelul împotriva Iranului, europenii încearcă să răspundă solicitărilor sale de asistență, fără să se implice într-un război care, spun ei, nu este al lor, notează AFP.

Franța și Regatul Unit au luat inițiativa de a forma o coaliție de voluntari pentru a asigura securitatea Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează circa o cincime din petrolul la nivel global, încă numai după restabilirea păcii.

Ideea este de a permite coordonarea între misiunea Aspides și cea pe care o va implementa coaliția, a subliniat o sursă diplomatică europeană.

În martie, miniștrii de Externe din UE și-au exprimat refuzul clar de a modifica mandatul misiunii Aspides atât timp cât războiul continuă. „Nimeni nu vrea să participe activ la acest război”, a declarat atunci kAJA Kallas.

Arabia Saudită a efectuat numeroase atacuri secrete asupra Iranului, ca represalii pentru loviturile lansate de iranieni pe teritoriul său după declanșarea operațiunii militare americano-israeliene „Epic Fury”, relatează Reuters, care citează doi oficiali occidentali şi doi oficiali iranieni. Emiratele Arabe Unite au răspuns de asemenea Iranului cu atacuri aeriene.

Atacurile, lansate de Forţele Aeriene Saudite, ar fi fost efectuate la sfârşitul lunii martie, conform unor declarații făcute de doi oficiali occidentali. Unul dintre ei a spus că au fost doar „lovituri de răzbunare, ca răspuns la atacurile suferite de Arabia Saudită”.

Potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal, Emiratele Arabe Unite au efectuat, de asemenea, lovituri militare asupra Iranului.

Acţiunile Arabiei Saudite şi ale Emiratelor Arabe Unite dezvăluie un conflict a cărui adevărată natură a rămas în mare parte ascunsă – unul în care monarhiile din Golf, lovite de iranieni, au început să riposteze.

Donald Trump a declarat marţi că nu crede că va avea nevoie de ajutorul Chinei pentru a pune capăt războiului cu Iranul, chiar dacă speranţele pentru un acord de pace durabil s-au diminuat, iar regimul de la Teheran şi-a întărit controlul asupra Strâmtorii Ormuz, relatează Reuters.

Înaintea unui summit de mare importanţă programat la Beijing, Trump a declarat că nu crede că va fi nevoie să apeleze la liderul chinez Xi Jinping pentru a rezolva conflictul.

„Nu cred că avem nevoie de ajutor în ceea ce priveşte Iranul. Vom câştiga într-un fel sau altul, paşnic sau nu”, a declarat el reporterilor.

Irakul şi Pakistanul au încheiat acorduri cu Iranul pentru transportul petrolului şi gazelor naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit unor surse citate de Reuters.

Două petroliere irakiene gigantice, fiecare încărcată cu aproximativ 2 milioane de barili de ţiţei, au traversat duminică strâmtoarea după un acord între Bagdad şi Teheran.

În paralel, două nave cu gaze naturale lichefiate din Qatar se îndreaptă către Pakistan, în urma unei înţelegeri separate dintre Islamabad şi Iran.

Conflictul dintre SUA, Israel şi Iran a redus drastic exporturile energetice din regiune, care asigură în mod normal aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol şi LNG.

Surse din industrie afirmă că Iranul trece de la ameninţarea blocării Strâmtorii Ormuz la controlul efectiv al accesului prin această rută strategică.

Israelul este îngrijorat că Donald Trump ar putea încheia un acord cu Iranul înainte de a aborda unele dintre problemele-cheie care au determinat cele două ţări să declanşeze războiul, au declarat pentru CNN mai multe surse israeliene.

Un acord care lasă programul nuclear al regimului de la Teheran parţial intact, ocolind în acelaşi timp probleme precum rachetele balistice şi sprijinul acordat proxy-urilor regionale, ar determina Israelul să considere războiul ca fiind incomplet.

„Principala preocupare este că Trump se va sătura de negocieri şi va încheia un acord – orice acord – cu concesii de ultim moment”, a spus o sursă israeliană.

Deşi oficialii americani au asigurat Israelul că problema stocului de uraniu puternic îmbogăţit al Iranului va fi abordată, sursa a spus că excluderea aparentă a rachetelor balistice şi a reţelei de proxy-uri a Teheranului din negocieri „este o problemă majoră”.

Premierul Qatarului și ministrul de externe al Arabiei Saudite au discutat, în cadrul unui apel telefonic, despre necesitatea consolidării armistițiului actual și despre eforturile de mediere pentru securizarea regiunii.

Aflat în drum spre China, Donald Trump a lansat un atac dur la adresa instituțiilor media care raportează victorii militare ale Teheranului, catalogând aceste demersuri drept „trădare virtuală” și sprijin direct acordat inamicului.

Președintele american a pus presiune pe Departamentul de Justiție pentru a investiga sursele jurnaliștilor care acoperă conflictul, susținând că orice analiză critică la adresa forțelor americane nu face decât să ofere o speranță falsă regimului iranian în fața puterii militare a Statelor Unite.

Libertatea a transmis livetext evenimentele zilei de marți: Război în Iran, ziua 74. Emiratele Arabe Unite au lovit în secret Iranul / Trump anunță că armistițiul atârnă de un fir de păr

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE