Insolvența „eternă” a companiilor de stat.  Cine sunt administratorii speciali care au grijă de Compania Națională a Uraniului, Romaero și Societatea de Administrare Active Feroviare

Teoretic, insolvența ar trebui să fie o stare temporară, de 3-4 ani. În cazul unor companii de stat această perioadă depășește zece ani, cum este cazul REMIN.

Și, după cum se vede, toate companiile de stat a căror insolvență este prelungită dețin active foarte valoroase și au fost considerate strategice.

Compania Națională a Huilei sau Complexul Energetic Hunedoara sunt două exemple de societățí a căror insolvență a fost prelungită foarte mult. Până la declararea falimentului, mare parte dintre activele acestor societăți au dispărut între timp.

În prezent mai sunt câteva companii de stat care se află în insolvență. Cele mai importante, fiind strategice, sunt Compania Națională a Uraniului și Romaero SA a căror speranță este reorganizarea judiciară.

De la pilon al independenței nucleare la insolvență și pierderi cronice

Deținută de Ministerul Energiei, Compania Națională a Uraniului SA (CNU), cândva pilon al independenței nucleare a României, se află în insolvență de cinci ani. 

Înființată în 1997 pentru a administra integral resursele de uraniu ale țării, CNU a permis României să fie, pentru o perioadă, singurul stat european care asigura un flux complet pentru combustibilul de tip CANDU. Sistemul era compus din mina Crucea (Suceava) și uzina de prelucrare de la Feldioara (Brașov).

Declinul a început în 2015 când Nuclearelectrica (SNN) a reziliat contractul cu CNU, alegând să importe uraniu din Canada la un preț cu 76% mai mic decât cel oferit de furnizorul intern. Ulterior, în mai 2016, mina de la Crucea a fost declarată nerentabilă, intrând în proceduri de închidere. Lovitura de grație a venit în 2021, când CNU a intrat oficial în insolvență la cererea furnizorului privat Tinmar Energy. 

În încercarea de a salva circuitul nuclear integrat, statul român a orchestrat o tranzacție majoră finalizată la sfârșitul anului 2022. Nuclearelectrica a preluat activele liniei de procesare de la Uzina Feldioara pentru aproape 30 milioane de lei. Cu scopul de a reintegra mineritului și procesarea sub un singur operator (SNN) pentru a securiza funcționarea reactoarelor de la Cernavodă. Însă, totul pare să fi fost doar o  „măsură de avarie” pentru a evita riscurile de mediu și siguranță nucleară.

Apoi, s-a decis transferul de responsabilități de la CNU la  Radioactiv Mineral Măgurele, entitate rezultată tot din dezmembrarea Întreprinderii de Metale Rare ca și CNU.

Conform ultimelor date financiare, din 2024, CNU a avut pierderi de aproape 25 milioane lei și datorii bugetare de peste 71,5 milioane.

Acum un an, a fost depus un ultim plan de reorganizare integral al cărui rezultate nu se văd încă.

În prezent, managementul CNU este asigurat de administratorul special Alexandru-Costin Macoveiciuc și directorul general provizoriu Cristian-Tiberiu Deleanu, sub supravegherea administratorului judiciar Expert Insolvență SPRL.

Macoveiciuc a trecut de-a lungul timpului prin nenumărate consilii de administrație. Jurist cu abilități de jurnalist,  Macoveiciuc a lucrat la Adevărul, a fost consilierul lui Bădălau la PSD, apoi a trecut la PNL și a fost consultant politic – coordonator comunicare pentru campania electorală prezidențială din 2009, consultant politic independent, PR manager la Grampet Group a lui Gruia Stoica, iar în 2018 a fost purtător de cuvânt al Ministerului Economiei. 

El a mai prestat și în CA-ul Companiei Naționale a Cuprului, Aurului și Fierului „MINVEST” SA, al Societatea Națională a Apelor Minerale, al Romaero, la Societatea Națională Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA, Radioactiv Mineral Măgurele, a fost șef serviciu comunicare la Transgaz și administrator special la IOR SA ți Uzina Mecanică Plopeni SA, și s-a mai ocupat de consilierea deputatei Beatrice Tudor de la PSD.

Între miza imobiliară din Băneasa și speranța „resuscitării” prin producția de drone 

Expert Insolvență SPRL este una dintre cele mai proeminente societăți profesionale de practicieni în insolvență din România, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu. Este recunoscută pentru gestionarea unor dosare de anvergură printre care și Romaero SA.

Deținută în proporție de 56,7% de Ministerul Economiei, Romaero SA a intrat în insolvență acum doi ani. Compania, activă de peste un secol, a ajuns în această stare după ani de pierderi masive și decizii de management deficitare. Cu pierderi de 40 de milioane de lei și datorii la stat de un milion, Romaero deține active formate din terenuri, clădiri și utilaje a căror valoare depășește 800 de milioane de lei. 

Din acest motiv, au fost lansate intense discuții legate de potențialul său imobiliar, având în vedere locația sa extrem de valoroasă din nordul Bucureștiului, în zona Băneasa unde deține aproximativ 34 de hectare de teren. Interesant va fi când se va trage linie și se va afla cu cât din aceste prețioase terenuri va mai rămâne având în vedere că deja o parte au fost cedate în schimbul unor datorii.

Într-o mișcare strategică menită să „resusciteze” industria națională de apărare, compania de stat Romaero, a anunțat recent semnarea unui memorandum cu Orbotix Industries, cu obiectivul transformării halelor de la Băneasa într-un hub tehnologic capabil să livreze lunar până la 1.500 de drone la standarde NATO. Orbotix Industries este un start-up cu sediul în Polonia și fondat de românul Bogdan Ochiană. Acum doi ani, Orbotix a obținut o finanțare de 6,5 milioane de euro pentru a accelera dezvoltarea dronelor autonome bazate pe inteligență artificială.

Aurora Speranța Munteanu este, din octombrie anul trecut, administratorul special al Romaero. Doamna Munteanu este pensionară, dar este expert în restructurări și a lucrat la KPMG România, companie implicată ca lichidator judiciar în multe cazuri (firma l-a avut angajat chiar și pe Dragoș Băsescu, nepotul fostului președinte).

Agreată de USR, Aurora Speranța Munteanu a mai trecut pe la Romaero, Unifarm, AFR, Ministerul Economiei și al Transporturilor, iar în decembrie anul trecut a fost numită consilier onorific al Viceprim-ministrului Oana-Clara Gheorghiu.

Gestionarul falimentare a resturilor feroviare 

Societatea de Administrare Active Feroviare – SAAF SA a intrat în insolvență tot acum doi ani și a acumulat datorii la stat, conform rapoartelor din 2024, de 7,5 milioane de lei.

Deținută de Ministerul Transporturilor, SAAF a luat naștere în 1998, când SNCFR, o altă companie de stat strategică, a fost desființată prin divizare. În locul acestui gigant au fost create mai multe entități specializate, inclusiv SAAF care să gestioneze „resturile” sau activele care nu erau strict necesare operațiunilor zilnice ale noilor companii de transport. Astfel, SAAF a luat naștere pentru a administra terenuri, clădiri și dotări de care celelalte companii rezultate prin divizare nu aveau nevoie, vagoane și locomotive care nu mai erau în uz curent și locomotivele cu abur și vagoane istorice destinate turismului feroviar.

Dacă inițial scopul era valorificarea eficientă a acestor active și susținerea turismului feroviar, în timp, societatea a acumulat datorii majore și a intrat într-un blocaj financiar.

În prezent (conform documentelor din 2024-2026), societatea se află în procedură de insolvență, iar activele sale (evaluate la peste 25 de milioane de lei în 2024) fac obiectul unui plan de reorganizare care vizează fie vânzarea unora dintre ele pentru a plăti datoriile către stat, fie reluarea exploatării trenurilor de epocă sub o nouă formă de management.

Directoarea SAAF este Genoveva Caribda Șes care lucrează aici de peste 25 de ani și  ajungând director interimar în anul 2021. Administratorul special este Gabriela Sabău, iar Cabinetul Individual de Insolvență Iorgulescu Gabriel este administratorul judiciar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro