Peste 700 de minore sub 15 ani au devenit mame în România. Cel mai ridicat număr din UE. „E nevoie de educație sexuală pentru copii și părinți”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România are cele mai multe nașteri din Europa la nivelul fetelor sub 15 ani, arată datele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS). În 2019, 749 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani. Și aproape 18 mii la mame cu vârsta între 15 și 19 ani, dintr-un total de 199.720 de nașteri la nivel național. Situația e cu atât mai gravă cu cât mai puțin de două procente din mamele minore spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România în 2020.
Cuprins:
Datele Eurostat arată că în UE numărul total de mame minore este de 1.794, din care 749 sunt din România, aproape 40%. „Sunt țări care nu au nicio mamă minoră, precum Olanda, Danemarca și Finlanda, state în care educația pentru sănătate este obligatorie încă de la vârsta de 3 ani”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
În ceea ce privește repartizarea pe județe în țară, datele arată că județele cu cele mai multe mame adolescente sunt:
- Mureș - 931
- Dolj - 838
- Brașov - 830
- Iași - 733
- Bacău – 722
La polul opus se află:
- Brăila - 248
- Mehedinți - 234
- Caraș-Severin - 209
- Gorj - 190
- Tulcea - 187
Nevoia de o colaborare între instituții
Într-o intervenție la dezbaterea „România are cele mai multe nașteri din Europa la mame având vârsta sub 15 ani: ce trebuie făcut?”, organizată de „Salvați Copiii România”, Secretarul de Stat în Ministerul Sănătății Dr. Andreea Moldovan a spus că factorii care pot contribui la prevenirea sarcinilor adolescentine sunt grupați în trei categorii: „Cei care țin de familie, cei care țin de educație și cei care țin de autoritatea publică locală. Partea de autoritate publică locală poate fi mai mult întărită și implicată în această ecuație.”
Aceasta a subliniat că o soluție este revizuirea cadrului legal, dar și o colaborare interinstituțională.
Cu toate acestea, anul 2020 a însemnat un acces și mai limitat la serviciile de asistență socială și medicală pentru minorele care au rămas însărcinate.
„Distanța mare față de cabinetele medicale și lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum și lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii împiedică multe adolescente însărcinate din zonele rurale defavorizate să meargă la medic și de multe ori acestea așteaptă până când situația se înrăutățește sau recurg la automedicație în timpul sarcinii. Aceste mame trebuie susținute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuții să nu fie puși în situații de risc”, spune Gabriela Alexandrescu.
Educația sexuală e vitală pentru prevenirea sarcinilor la minore
Medicii prezenți la dezbatere au subliniat importanța educației sanitare și de reproducere pentru copii și părinți, precum și nevoia urgentă de servicii comunitare integrate, care să evalueze cazurile aflate la risc și să monitorizeze adolescentele în timpul sarcinii și după naștere.
„Sunt convinsă că și părinții ar fi de acord cu lecții de educație pentru sănătate. Sunt unii care cred că această educație de reproducere e un lucru rușinos”, spune Dr. Maria Stamatin, Șef Secție Neonatologie, Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie "Cuza Vodă" Iaşi.
Ministerul Educației trebuie să impună cursuri pentru toți copiii din școală, pentru că în momentul când ei ajung adolescenți încep să cunoască lucruri. Dar le caută pe internet, în loc să le afle de la noi, doctorii, educatorii, psihologii. Eu cred că trebuie introducem în școli această educație pentru sănătate, să introducem în discuțiile cu părinții educația, ajutați de comunitate și de biserică. Dr. Maria Stamatin:
Nevoia de educație sexuală în școli este întărită și de Dr. Gabriela Olariu, Șef Sectie Neonatologie Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara.
„Zero educație sexuală, zero planificare parentală” - de asta au avut parte mamele minore în pandemie. Adolescentele n-au avut pur și simplu cui să i se adreseze. Policlinici închise, medici redirecționați către spitale suport COVID, școli închise, spitale care refuză avortul, lipsa banilor pentru asistență medicală într-un cadru privat.
Medicul mai spune că în cele mai multe cabinete medicale din comunități nu existau, nici în urmă cu patru ani, produse specifice de contracepție, precum pastile și prezervative.
Soluția, crede dr. Gabriela Olariu, este ca toate zonele din țară să fie asigurate cu asistență medicală comunitară (asistent medical, consilier școlar și asistent social), precum și cu moașe. „Ea se duce din casă-n casă, ea știe ce se întâmplă acolo. Dacă nu faci prevenție, e tot mai greu să mai putem acționa”.
În România însă, unele autorități locale nu vor nici măcar ajutor. „Din 139 de comunități cu risc ridicat de sărăcie, 14 au refuzat ajutor de la comunitatea europeană prin care să aibă o echipă de servicii comunitare integrate”, spune Lidia Onofrei, Coordonator Național al Activității de Asistență Medicală Comunitară, Ministerul Sănătății. Deși au făcut vizite în teritoriu în aceste comunități, autoritățile locale „n-au fost convinse să intre în proiect”.
Amputarea psihologică și emoțională a mamelor minore
Dintre cele 749 de mame cu vârsta sub 15 ani: 720 se aflau la prima naștere, iar 29 la a doua naștere, arată raportul „Salvați Copiii”
Pe segmentul 15 – 19 ani, dintre cele 17.933:
- 13.291 se aflau la prima naștere,
- 3.851 se aflau la a doua naștere,
- 710 la a treia naștere,
- 70 la a patra naștere și
- 11 la cel de-al cincilea copil.
„Aceste fetițe, care sunt la vârsta la care ar trebui să se joace cu păpușile, sunt condamnate din momentul în care rămân însărcinate. Sigur că aceste fetițe o să-și ascundă sarcina, iar o mamă inconștientă nu observă că fetița ei are niște modificări în corp”, explică și dr. Stamatin, făcând trimitere și la recentul caz de la Buzău, unde o adolescentă de 14 ani s-a dus la spital cu mama sa, acuzând dureri lombare. După consult, medicii și-au dat seama că fata era gravidă și trebuia să nască. Mama acesteia a negat că ar fi fost vorba de o sarcină.
Medicul a explicat că printrele cele mai mari riscuri la sarcinile adolescentine sunt nașterile premature, malformațiile copilului care nu se poate dezvolta într-un corp de copil de 12-13 ani, precum și mortalitatea infantilă. 4 din 10 adolescente au născut prematur în 2019.
România se menține pe primele locuri la mortalitatea infantilă, 5,8 la mie în 2019, dublă față de media europeană.
La acestea se adaugă, spune medicul, „amputarea psihologică și emoțională” pe care o suferă mama adolescentă, stigma cu care trebuie să se lupte mai departe, familia care o reneagă și imposibilitatea de a-și crește singură un copil, mai ales dacă acesta se naște cu malformații.
Salvați Copiii România continuă programul de combatere a mortalității infantile, prin sprijin acordat pentru peste 100.000 de mame din 74 de maternități din toată țara, prin prin campania Huggies. Fiecare îmbrățișare vă face mai puternici.
Dar cine sunt tații acestor copii?
Într-un studiu realizat acum doi ani de dr. Livia Ognean, Șef Neonatologie Spitalul Judeţean Sibiu, pe sarcina la mamele adolescente, aceasta a identificat că 82% din fete provin din mediul rural și că doar 10% din ele continuă să meargă la școală. Abandonul școlar are loc în cele mai multe cazuri de mame minore.
Totodată, în timp ce vârsta medie a mamelor era de 16 ani, vârsta medie a taților era de 23 de ani. O diferență de aproape 7 ani între mama minoră și tată.
Cei mai mulți dintre aceștia, explică medicul, au declarat că nu au nicio sursă de venit. „Un mare semn de întrebare despre resursa de viață pentru mamă, copil, familie.”
Studiul realizat de „Salvați Copiii” în perioada noiembrie 2019 – ianuarie 2020 spune, de asemenea, că vârsta medie a tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este cu aproximativ 5 ani mai ridicată, de 20,6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. Doar în 10% din cazuri, tatăl este el însuşi minor.
În majoritatea situaţiilor (80%) tatăl are vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani, mai arată studiul.
