Numele microbiologei Ágnes Ullmann, născută în Satu Mare, care a influențat fundamental biologia modernă, va fi pus pe Turnul Eiffel

Drumul spre știință, marcat de război, educație și modele decisive

Născută în 1927 la Satu Mare, într-o familie evreiască maghiară, Ágnes Ullmann a reușit să scape de Holocaust datorită mutării familiei sale la Arad. Încă din copilărie, a fost inspirată să urmeze o carieră în știință după ce tatăl său i-a dăruit, la vârsta de 14 ani, o traducere în maghiară a cărții „Vânătorii de microbi” de Paul de Kruif.

„Cartea l-a transformat pe Louis Pasteur în eroul meu”, mărturisea Ullmann în eseul său autobiografic publicat în 2012 în „Annual Review of Microbiology”. Mai târziu, destinul ei a condus-o la Institutul Pasteur din Paris, care poartă numele savantului francez.

Drumul către recunoaștere internațională a fost marcat de încercări grele, dar și de momente definitorii. După ce a absolvit liceul în Arad și a evitat ororile Holocaustului, Ágnes s-a înscris la Universitatea din Cluj-Napoca în 1945. În perioada tulbure de după cel de-Al Doilea Război Mondial, universitățile maghiară și românească funcționau în paralel, iar educația era puternic influențată de ideologia acelor vremuri.

Nemulțumită de calitatea învățământului științific din Cluj, Ágnes s-a transferat la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, unde a absolvit în 1949. A lucrat ulterior la Institutul de Chimie Medicală, sub îndrumarea lui Bruno F. Straub, discipol al laureatului Nobel Albert Szent-Györgyi, implicându-se în cercetări asupra funcției musculare și sintezei proteinelor.

Totuși, mediul academic din Ungaria anilor 1950 era influențat de ideologia sovietică și teoriile lui Trofim Lișenko, care respingeau genetica. Un articol al microbiologului francez Jacques Monod, publicat în revista „Combat” și introdus ilegal în Ungaria, a reprezentat un moment decisiv pentru Ágnes. „Acest articol a fost o epifanie pentru mine și am decis imediat că într-o zi îl voi întâlni pe acest Dr. Monod”, spunea ea. Zece ani mai târziu, visul său devenea realitate.

De la implicare politică la exil forțat

În timpul revoluției din 1956 din Ungaria, Ágnes Ullmann s-a implicat activ în organizarea Comitetului Revoluționar al Intelectualilor Maghiari. Deși a scăpat de persecuțiile regimului, soțul său, Tamás Erdős, a fost arestat și întemnițat pentru o scurtă perioadă.

În 1960, cu ajutorul unor prieteni și printr-un plan bine pus la punct, cei doi au reușit să fugă din Ungaria, ascunzându-se într-un compartiment de depozitare al unei rulote.

Descoperiri fundamentale în biologia moleculară

Stabilită la Paris, Ágnes Ullmann a devenit o figură de referință la Institutul Pasteur, unde a lucrat alături de Jacques Monod, laureat al Premiului Nobel. Cercetările lor au dus la definirea conceptului de „promotor” în biologia moleculară și la elucidarea mecanismului de acțiune al operonului lac, al AMP-ului ciclic și al represiei catabolice.

De asemenea, Ullmann a contribuit la studiul toxinei pertussis, rezultate care au fost folosite pentru dezvoltarea a două vaccinuri experimentale utilizate în imunoterapia cancerului. În 2002, i s-a acordat Medalia Memorială Robert Koch, una dintre cele mai prestigioase distincții în domeniul microbiologiei.

Un model pentru generațiile următoare

Chiar și după pensionare, Ágnes Ullmann a continuat să viziteze Institutul Pasteur și să participe la viața științifică maghiară, fiind membru extern al Academiei Maghiare de Științe. În 2019, după trecerea sa în neființă, o clădire din campusul Institutului Pasteur îi poartă numele.

Biologul Noémi Szili a descris-o drept un model: „Stilul ei nu a fost niciodată nepoliticos, iar întrebările ei nu au fost născute din răutate, ci mai degrabă din incredibilul talent elementar cu care a văzut imediat cele mai importante conexiuni și, prin urmare, deficiențele chiar și în cele mai complexe planuri de cercetare și seturi de date.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro