Consumul a scăzut brusc în 2025 și în ianuarie 2026: la ce renunță românii din cauza inflației

Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 2% în 2025 față de 2024

„Cifrele au fost peste așteptările noastre de -0,1% față de luna precedentă și -2,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. În 2025, vânzările cu amănuntul au crescut cu 0,2% față de anul precedent, o încetinire bruscă față de +8,6% înregistrată în 2024. Creșterea salarială mai mică și inflația ridicată au afectat în mod vizibil consumul în acest an“, arată BCR.

Conform estimărilor, se preconizează o redresare a pieței în 2026, cu o creștere a vânzărilor cu amănuntul de 3,2%. Totuși, consumul privat va rămâne probabil scăzut în prima jumătate a anului, pe fondul unei creșteri negative a salariilor reale.

„Cu toate acestea, am putea asista la o oarecare îmbunătățire în a doua jumătate a anului, întrucât se preconizează o încetinire a inflației, ceea ce ar putea genera un anumit impuls de creștere pentru vânzările cu amănuntul“, estimează BCR.

Consumul, lovit de inflație și salarii mici

Pe categorii, vânzările de produse alimentare au rămas constante în decembrie 2025, dar au scăzut anual cu 3%, iar cele de produse nealimentare au crescut doar cu 0,1% față de noiembrie, marcând însă o scădere anuală de 2,3%. În schimb, vânzările de combustibil pentru autovehicule au crescut cu 2,6% lunar și cu 3,2% față de decembrie 2024.

Încrederea consumatorilor a ajuns în ianuarie 2026 la -34,6, cel mai scăzut nivel din 2010-2011, depășind chiar și valorile înregistrate în timpul pandemiei. Sondajele arată un pesimism accentuat al populației, mai ales în ceea ce privește situația economică viitoare și intențiile de achiziții majore. Persistența inflației ridicate și a măsurilor de consolidare fiscală continuă să afecteze percepția generală.

Managerii din sectorul comerțului cu amănuntul confirmă această tendință, raportând o scădere a activității comerciale anterioare și așteptări pesimiste pentru evoluția viitoare. Încrederea în comerț a scăzut, de asemenea, de la -1,3 în decembrie la -2,1 în ianuarie 2026.

Piața muncii reflectă, la rândul său, dificultățile economice. Rata medie a șomajului a crescut la 6% în 2025, față de 5,5% în 2024, iar creșterea salariilor reale a fost negativă în a doua jumătate a anului, atingând -4,2% în noiembrie. Temerile legate de șomaj în următoarele 12 luni au continuat să crească în ianuarie, în timp ce indicatorul privind așteptările de ocupare a forței de muncă a scăzut sub pragul de 100, o situație rar întâlnită de la începutul pandemiei COVID-19.

România, liderul inflaţiei în UE

România rămâne pe primul loc în clasamentul ţărilor cu cele mai mari rate ale inflaţiei în UE, urmată de Slovacia (4,1%) şi Estonia (4%). La polul opus, Cipru (0,1%), Franţa (0,7%) şi Italia (1,2%) au înregistrat cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 19 ianuarie 2026.

În comparaţie cu luna noiembrie 2025, inflaţia a scăzut în 18 state membre, a rămas constantă în trei ţări, inclusiv România, şi a crescut în alte şase. La nivelul zonei euro, rata anuală a inflaţiei a coborât la 1,9%, sub ţinta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE). Serviciile au avut cea mai mare contribuţie la inflaţia zonei euro (1,54 de puncte procentuale), urmate de alimente, alcool şi tutun (0,49 de puncte procentuale), în timp ce preţurile la energie au scăzut (-0,18 puncte procentuale).

Prognoza BNR: Inflaţia, în scădere pe termen lung

Banca Naţională a României (BNR) a ajustat prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 la 9,6%, faţă de estimarea anterioară de 8,8%.

Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, inflaţia ar urma să scadă semnificativ în 2026, ajungând la 3,7% la finalul anului, comparativ cu estimarea precedentă de 3%. În ciuda ratei ridicate a inflaţiei, BNR a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, conform unei hotărâri luate în cadrul şedinţei Consiliului de administraţie din 19 ianuarie 2026. Rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,5%, iar cea pentru facilitatea de depozit, la 5,5%.

„Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale instituţiilor de credit este o măsură suplimentară adoptată de BNR pentru a asigura stabilitatea financiară”, se arată în comunicatul instituţiei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro