O femeie din Iași și-a dat în judecată tatăl mort de cinci ani după o moștenire cu bucluc. Ce au spus judecătorii de bizara speță
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un apartament moștenit în Iași a împins o femeie într-una dintre cele mai ciudate situații din justiția românească: a ajuns să fie datoare sie însăși și, pentru a-și putea trece locuința pe numele ei, a fost nevoită să își dea în judecată propriul tată, mort de cinci ani, scrie Ziarul de Iași. Iar răspunsul judecătorilor a complicat totul și mai mult.
Cuprins:
O moștenire banală s-a transformat într-un labirint juridic absurd
O femeie din Iași s-a trezit prinsă într-o situație greu de imaginat: după ce a moștenit un apartament, a ajuns datoare sie însăși și, în final, și-a dat în judecată propriul tată, decedat de cinci ani.
Femeia încercase să rezolve o problemă rămasă nerezolvată de aproape 20 de ani, dar justiția nu a putut chema în instanță o persoană care nu mai este în viață. Atunci, judecătorii au trimis-o înapoi la Cadastru, iar cazul a intrat într-un cerc birocratic greu de deschis.
Cum a ajuns femeia să fie datoare tot ei
Povestea Angelei G. începe în anul 2000, când părinții ei au divorțat. Instanța de atunci a decis că apartamentul rămâne mamei, însă aceasta trebuia să-i plătească fostului soț de 50 de milioane de lei vechi, bani care nu au fost plătiți niciodată.
În 2012, mama Angelei a murit. Ca moștenitoare unică, femeia a primit apartamentul, dar și datoria mamei către tatăl ei. Din punct de vedere legal, Angela G. îi datora propriului părinte banii neplătiți. Anii au trecut, iar în 2019 a murit și tatăl. În acel moment, Angela l-a moștenit, preluând inclusiv dreptul tatălui de a încasa suma datorată. Astfel, s-a ajuns la situația absurdă în care femeia era în același timp debitor și creditor pentru aceeași sumă, aproximativ 5.000 de lei noi.
Problemele au început când a vrut să intabuleze apartamentul
Pentru Angela, întreaga poveste nu a contat până în momentul în care a încercat să intabuleze apartamentul pe numele ei. Cartea funciară arăta însă că imobilul are o sultă. Pentru radierea unei astfel de sarcini, legea prevede o declarație notarială a beneficiarului, prin care acesta confirmă că a primit banii. Doar că tatăl era decedat și nu mai avea cine să semneze.
Așa că femeia a mers în instanță și a cerut judecătorilor să constate că dreptul la acțiune este prescris. Cu alte cuvinte, tatăl nu ar mai fi putut cere bani nici dacă ar fi trăit, deci sarcina ar fi trebuit să fie ștearsă.
Judecătorii: nu putem chema în instanță un mort
Instanța nu a putut însă să judece cererea. Pentru ca un proces civil să poată exista, ambele părți trebuie să aibă „capacitate procesuală de folosință”, adică să fie în viață și să poată avea drepturi și obligații. Astfel, judecătorii au respins cererea femeii, motivând că procesul a fost „promovat împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință”.
În motivare, instanța i-a transmis femeii: „Pentru radierea sarcinii, partea are la dispoziţie procedura necontencioasă prevăzută de reglementările legale în vigoare privitoare la înscrierile în evidenţele de cadastru şi carte funciară, procedură ce poate fi efectuată cu concursul OCPI-BCPI”.
Cu alte cuvinte, Judecătoria a trimis-o înapoi la Cadastru, exact acolo de unde pornise. Decizia Judecătoriei nu este definitivă. Femeia a contestat hotărârea, iar dosarul a ajuns la Tribunal, unde o altă instanță va decide dacă această problemă juridică stranie poate fi rezolvată.
Aleluia 20.04.2026, 17:00
Decizia instantei nu este greșită. Greșită este soluția celor de la CF care au respins femeii cererea de radiere.