Astfel, numărul adulţilor care „frecventează” grădiniţa pentru romi din Ineu tinde să-l egaleze pe cel al preşcolarilor.
„Oamenii încep să înţeleagă că investiţia s-a făcut pentru întreaga comunitate şi să priceapă importanţa educaţiei”, spune Marian Daragiu, de la Fundaţia Ruhama.
Totul a plecat de la ideea că cineva trebuie să sfideze prejudecata conform căreia romii nu pot fi civilizaţi. Astfel, o mână de români şi romi şi-au pus laolaltă voinţa, experienţa şi timpul, iar un guvern european şi o sumă considerabilă de bani, a făcut posibil ca sute de familii din această etnie să se emancipeze, totul începând de la cei mici, care cresc astfel într-un mediu altfel.
La fel ca altele două din Şilindru (comuna Şimian) şi Dumbrava (Holod), grădiniţa din Ineu face parte din cele 11 construite ori, după caz, extinse printr-un program a cărui denumire n-o cunosc, poate, nici primarii – „Ready, set, go!” (Pe locuri, fiţi gata, start!). Din 2014, Guvernul Norvegiei i-a alocat 2,8 milioane euro, fiind derulat de Roma Education Fund, o organizaţie cu sediul la Budapesta, în parteneriat cu filiala din Bucureşti, cu Ministerul Educaţiei şi cu alte ONG-uri autohtone, între care Ruhama din Oradea, care a răspuns de cele trei construcţii din Bihor şi de încă una din comuna sălăjeană Crasna, notează Bihoreanul.
Fondatorul Ruhama, Marian Daragiu ştie din experienţa personală că investiţia în educaţie e singura care ajută cu adevărat comunităţile de romi, pe termen lung. Născut într-un cartier ţigănesc din Turnu Măgurele, acolo ar fi rămas dacă în viaţa sa nu ar fi existat „o apariţie providenţială”. Văzându-l mai ascuţit la minte, învăţătoarea a insistat ca părinţii săi să se mute din colonie.
„Nimeni nu ajunsese vreodată la liceu, iar doamna Loghin le zicea alor mei că eu eram capabil. După trei ani, i-a convins”, spune el.
Urmarea? A făcut liceul la Bucureşti şi apoi Facultatea de Sociologie.
Astfel, la Ineu, dimineaţă de dimineaţă, 40 de puradei ies din cocioabele ţigăneşti şi se îndreaptă spre staţia de autobuz, de unde sunt duşi spre centrul comunei.
După ce ajung, educatoarele fac prezenţa, iar cei mici primesc o gustare, care pentru unii rămâne singura ori cea mai bună masă a zilei. Urmează puţină joacă, iar apoi „programul”.
Romii sunt învățați să se spele, să vorbească româneşte, să deseneze, să cânte, să facă cerculeţe şi bastonaşe, ba pe cei mai mărişori şi să citească.
Educatoarea Dana Tonţ spune că rezultatele proiectului sunt absolut pozitive:
„Participarea copiilor şi a părinţilor la programe le-a ridicat foarte mult nivelul”.
Sursa foto: Bihoreanul
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro