Un raport realizat de două organizații pro-alegere, Planned Parenthood și Institutul Guttmacher, arată că mai bine de 500 de restricții ale dreptului la avort au fost introduse în SUA în 2021, mai multe decât în orice altă perioadă asemănătoare, din anii 1970 și până în prezent.
Sunt restricții diverse, care variază de la o interdicție aproape totală în Arkansas și Oklahoma – unde noile legi vor interzice accesul la avort cu excepția unui număr limitat de cazuri – până la interdicțiile parțiale din Idaho sau Texas, care restricționează avortul după șase săptămâni de sarcină, adică înainte ca multe femei să realizeze de fapt că sunt însărcinate.
În acest timp, parlamentarii din Arizona și Ohio au adoptat legi care vor interzice medicilor să facă avorturi pe baza analizelor de sarcină care arată spre exemplu că fătul are sindromul Down.
Unele dintre aceste legi acceptă excepții. Astfel, medicii ar putea face avorturi în caz de viol, incest sau urgențe medicale.
Legislatorii republicani din întreaga țară sunt încurajați să adopte aceste restricții de o majoritate conservatoare a Curții Supreme, modelate de numirile fostului președinte Donald Trump.
Ultima numită în funcția anul trecut, nu fără controverse, a fost judecătoarea Amy Coney Barrett.
Acum, pentru prima dată de când Barrett s-a alăturat Curții, consolidând majoritatea conservatoare, înalta instanță va analiza o contestație care vizează legea din Mississippi, ce interzice cele mai multe avorturi după 15 săptămâni de sarcină.
Dacă această contestație va fi respinsă, iar legea va intra în vigoare, acest lucru ar putea oferi o bază pentru alte interdicții, în alte state.
Un atac la adresa celebrei decizii Roe vs Wade
Experții cred că toată această ploaie de legi la nivel statal este parte a unei strategii a grupărilor antiavort de a determina Curtea Supremă să răstoarne celebra decizie în cazul Roe împotriva Wade, din 1973, care a legalizat întreruperile de sarcină la nivel național în SUA.
Legea asigură dreptul unei femei de a face avort până la aproximativ 28 de săptămâni de sarcină, adică până în momentul în care fătul ar fi capabil să trăiască în afara uterului.
Allie Frazier, o activistă dim grupul antiavort Dreptul la Viață, din Ohio, spune pentru BBC că nicio viață nu ar trebui să fie dispensabilă.
„Nu noi alegem cine trăiește și cine moarte pe baza argumentelor care se sunt nouă convenabile”, subliniază ea. „Avortul pune capăt unei vieți. Femeile merită mai mult decât un avort”, întărește activista.
Avortul este de multă vreme una dintre cele mai divizive chestiuni din politica SUA.
Democrații, care în mare parte susțin dreptul la avort, sunt momentan la putere la Casa Albă. Președintele Joe Biden a declarat în mod repetat că va proteja dreptul femeilor de a face propria alegere.
Însă în ultimii ani, grupările conservatoare antiavort au reușit să susțină adoptarea de restricții în statele guvernare de republicani.
Cathi Herrod, o altă activistă din Arizona, care a susținut recenta interdicție din acest stat, speră nu doar că avortul va fi ilegal în SUA, dar chiar că va fi o opțiune de neimaginat.
„Asta reflectă în mod fidel dorința oamenilor, care au ales legislatori ce vor să interzică avortul și să aibă grijă de viețile copiilor încă nenăscuți, dar și de viețile mamelor”, spune ea.
Ce spun sondajele
Sondajele arată și ele cât de complexă este dezbaterea din SUA.
Un sondaj din 2019 realizat pentru NPR/PBS/Marist a arătat că majoritatea americanilor vor ca avortul să rămână legal, dar vor în același timp o serie de restricții.
Un alt sondaj Gallup a arătat anul trecut că cei mai mulți americani vor ca întreruperea de sarcină să fie permisă doar în anumite circumstanțe.
Iar un alt sondaj Pew, mai recent, a arătat că 59% dintre americani vor ca avortul să fie legal în toate sau în cele mai multe cazuri.
Maleeha, o imigrantă din Pakistan intervievată de BBC, a mărturisit că a fost uluită de obstacolele pe care a trebuit să le depășească pentru a face un avort acum șapte ani, în Texas.
A fost nevoită în cele din urmă să meargă în Colorado pentru a face o astfel de intervenție. O rudă i-a plătit zborul și hotelul unde a stat, pentru că pe vremea aceea era doar o studentă, fără venituri.
„Auzi o mulțime de lucruri despre libertățile din SUA și despre cum oamenii sunt deschiși la minte, iar lucrurile sunt mai simple”, spune ea.
„În Pakistan, evident, oamenilor nu le place să vorbească despre acest subiect, dar nici nu ar provoca aceeași reacție de groază pe care o trezește aici”, explică ea.
29 de state din cele 50 au o majoritate parlamentară antiavort
Activiștii din cadrul unor organizații precum Planned Parenthood spun că în prezent, 29 de stat din cele 50 au o majoritate parlamentară antiavort și că autoritățile adoptă decizii care să restrângă accesul la această procedură.
Ei spun că o decizie privind întreruperea sau păstrarea sarcinii este deseori bazată pe circumstanțe personale. prin urmare, politicienii nu ar trebui să se amestece.
Elizabeth Nash, de la Institutul Guttmacher, care a documentat restricțiile adoptate în statele americane în ultima vreme, spune că deciziile sunt rezultatul alegerii unor politicienii extrem de conservatori.
„Acum avem și o justiție care este foarte conbservatoare, datorită numirilor făcute de administrația Trump”, observă ea.
Multe dintre aceste restricții ar trebui să intre în vigoare anul viitor, dar vor fi cel mai probabil contestate.
Experții juridici cred că multe dintre ele vor fi respinse, de instanțele inferioare, dar că unele dintre ele vor ajunge în fața Curții Supreme.
Grupurile care militează pentru dreptul la avort se tem prin urmare că legea actuală ar putea fi modificată în mod substanțial de o nouă decizie, dar nu complet răsturnată.