O țară membră NATO și vecină cu Rusia își crește bugetul apărării la 5 la sută din PIB
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Coaliția de guvernare din Estonia a convenit luni, 24 martie, un nou program, ce pune accentul pe creșterea cheltuielilor militare la 5 la sută din PIB și propune reforme fiscale și stimulente pentru inovare, informează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.
Cuprins:
Acordul a fost convenit de formațiunile politice liberale Partidul Reformei și Estonia 200 după excluderea din coaliție a social-democraților pe fondul unei dispute asupra unui pachet de măsuri de stimulare a economiei.
Estonia vrea să intre în top zece mondial în domeniul inovației
Programul de guvernare al coaliției liberale, sprijinită de o majoritate fragilă în Parlamentul Estoniei, menționează eliminarea impozitelor corporative și dezvoltarea unei economii „cu valoare adăugată sporită”, precum și obiectivul de a aduce această țară cu numai 1,37 de milioane de locuitori „în topul primilor zece lideri mondiali în inovație”.
„Vom prioritiza dezvoltarea industriei interne de apărare ca parte a capacităților defensive ale Estoniei. Vom atrage investiții în sectorul apărării și vom impulsiona producția internă de arme și muniții”, se arată în noul program de guvernare, semnat de premierul Kristen Michal, membru al Partidului Reformei, și lidera formațiunii Estonia 200 și titulara Educației, Kristina Kallas.
Noul program de guvernare subliniază, de asemenea, angajamentul Estoniei de susținere a Ucrainei în fața agresiunii militare ruse. „Vom sprijini Ucraina până la victoria sa și până la o pace justă și durabilă”, precizează documentul.
Estonia, o țară mică, alocă cel puțin 0,25 la sută din PIB pentru susținerea Ucrainei
Predecesoarea premierului Kristen Michal, liberala Kaja Kallas, a stabilit anul trecut că Estonia va oferi Ucrainei un ajutor militar de cel puțin 0,25% din PIB-ul eston și a îndemnat toate statele UE să urmeze acest exemplu.
Numită între timp la conducerea diplomației europene, Kaja Kallas a încercat luna aceasta să oficializeze un astfel de angajament european printr-un plan în care statele membre UE să ofere anul acesta Ucrainei un ajutor militar de 40 de miliarde de euro, la care fiecare stat membru să contribuie în funcție de ponderea sa economică.
Totuși, liderii europeni, reuniți joia trecută într-un summit, nu au validat acest plan. Prin urmare, Kallas a cerut ca alternativă achiziția și furnizarea către Ucraina a două milioane de obuze de calibru mare, în valoare de circa cinci miliarde de euro. Însă declarația finală a summitului menționează furnizarea doar „pe bază voluntară” de către statele membre UE a acestui sprijin în vederea aprovizionării Ucrainei cu muniții.
Țările baltice și Polonia depun eforturi pentru a-și întări apărarea în fața Rusiei
Estonia a alocat în bugetul pentru anul în curs 3,3 la sută din PIB pentru apărare, iar noul program de guvernare confirmă ținta de creștere a acestuia la 5 la sută din PIB.
Lituania, o altă țară baltică membră NATO, a anunțat în ianuarie că va suplimenta bugetul apărării până la 5 la sută din PIB, cu obiectivul de a atinge chiar 6 la sută din PIB în anul 2030. La rândul ei, Polonia a alocat anul acesta 4,7 la sută din PIB pentru apărare.
Președintele american Donald Trump le-a cerut aliaților europeni să-și crească bugetele apărării la 5 la sută din PIB, idee considerată nerealistă și nesustenabilă economic de majoritatea europenilor, cu excepția Poloniei și a celor trei state baltice, care au fost ocupate pe vremuri de Uniunea Sovietică și care au relații dificile cu Rusia lui Vladimir Putin.
