Oana Țoiu, ministrul de Externe, acuzată de fake news despre serviciile consulare ale României. Reacția MAE

UPDATE Ministerul de Externe a reacționat și a catalogat articolul din Factual drept o dezinformare.

Redăm comunicatul MAE:

„Referitor la publicarea unei analize Factual, diseminate recent în mass-media, privind activitatea consulară a României și rețeaua consulară în străinătate, acesta include informații eronate și atribuie alt sens unor afirmații publice ale ministrei afacerilor externe.

În vederea informării corecte a publicului, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

• în acest moment sunt 49 de consulate generale ale României deschise
• urmează să fie 54 după operaționalizarea a 5 noi consulate generale
• la ora actuala 140 de structuri asigură efectiv servicii consulare în străinătate. România are cea mai mare rețea de consulate în interiorul UE.

Totodată, in ultimii ani, rețeaua consulară a României a prestat, in medie, la nivel global, aproximativ un milion de servicii consulare pe an.

Referința citată în analiza Factual preia o secvență dintr-un interviu al ministrului afacerilor externe care vizează acest volum de servicii consulare oferite efectiv cetățenilor și companiilor și nu vizează o comparație analitică a categoriilor de servicii consulare prevăzute de legislația diverselor țări, așa cum apare publicat.

Elemente suplimentare:

Cu privire la rețeaua consulară a României în străinătate, menționăm că din perspectiva tuturor tipurilor de entități care prestează sau au vocație să presteze servicii consulare, la acest moment există un total de 154 de astfel de structuri dintre care 140 sunt în prezent operaționale și 14 au activitatea suspendată sau sunt în curs de operaționalizare.

Defalcarea pe tipologie este următoarea:

• secții consulare (funcționează în cadrul Ambasadelor României în străinătate, cu excepția capitalelor unde există Consulate generale: Chișinău, Londra, Madrid, Paris, Roma): 90, din care 6 cu activitate suspendată / închisă: Abu Dhabi, Canberra, Caracas, Kabul, Khartoum, Phenian și 1 secție consulară în curs de operaționalizare (Riga);
• consulate generale: 49 operaționale (sunt în curs de operaționalizare: Birmingham, Frankfurt, Hamburg, Nantes și Sao Paolo, rețeaua ar urma să ajungă la 54 consulate generale);
• consulate: 6 (Almeria, Catania, Ciudad Real, Melbourne, Solotvino, Zaragoza);
• birouri consulare: 3 (Erbil, Ungheni, Belfast – în curs de operaționalizare);
• agenții consulare: Cagliari (în curs de operaționalizare).
  Cu privire la consulatele onorifice, menționăm că, în conformitate cu prevederile Convenției de la Viena cu privire la relațiile consulare din 1963 și prevederile Legii nr.62/2019 privind activitatea consulară, consulii onorifici NU îndeplinesc atribuții consulare care implică exercitarea autorității de stat, competențele acestora vizând reprezentarea și promovarea intereselor României în domenii precum relațiile bilaterale economice, culturale etc. și dezvoltarea dialogului dintre comunitatea românească și autoritățile statului acreditar. În prezent, România are 189 de consuli onorifici în străinătate.

Așadar, consulatele onorifice nu sunt incluse în cifrele referitoare la rețeaua consulară a României în străinătate din perspectiva prestării de servicii consulare”.

---

Știrea inițială: Într-o emisiune la Radio RFI România, ministra de Afaceri Externe, Oana Țoiu, a abordat subiectul serviciilor consulare oferite de România pentru cetățenii din diaspora, conform Factual. La întrebarea moderatorului referitoare la câte consulate are țara noastră, aceasta a răspuns: 

(min. 25:05) „România are, în acest moment, peste 49 de consulate. Sunt aproape 55 care or să fie până la sfârșitul anului, pentru că mai sunt consulate generale care urmează să fie deschise și consulate itinerante.”

Întrebată de moderator dacă acest număr este unul mare sau mic, Țoiu răspunde: „Haideți să ne uităm la alt indicator, care este numărul de servicii consulare. Și de ce mă uit la acest indicator este pentru că, din analiza pe care au făcut-o colegii mei, în interiorul ministerului, reiese că România este țara care oferă cele mai multe servicii consulare din lume” (min. 25:30).

Ce verificăm?

Numărul serviciilor consulare oferite de România, comparativ cu alte țări.

Verificare

Activitatea consulară este reglementată în legislația românească prin Legea nr.62/2019. Conform legii, serviciile consulare sunt definite ca fiind: „serviciu de interes public prin care, potrivit legii, misiunile diplomatice și oficiile consulare eliberează sau procură documente oficiale ori prestează anumite formalități în acest scop” (articolul 2, litera b) ).

Așadar, atât ambasadele, cât și consulatele României din întreaga lume, pot presta servicii consulare.

Tipurile de servicii consulare ce pot fi oferite de misiunile diplomatice, respectiv de oficiile consulare sunt următoarele:

1. Servicii privind cetățenia română (Articolul 27)
2. Servicii de stare civilă (Articolul 28)
3. Servicii notariale (Articolul 29)
4. Documente de călătorie și identitate (Articolul 30)
5. Servicii privind vizele (Articolul 31)
6. Adeverințe și certificate (Articolul 32)
7. Servicii legate de acte judiciare și extrajudiciare (Articolul 33)
8. Asistență consulară în cazuri speciale (Articolele 34 și 35)
9. Servicii de navigație maritimă/fluvială (Articolul 36)
10. Pașaport mortuar (Articolul 37)
11. Recuperare și transmitere bunuri (Articolul 38)
12. Consultanță juridică generală (Articolul 39)
13. Recunoașterea documentelor străine în România (Articolul 40)

---

Misiunile diplomatice ale României, comparativ cu alte state

---

Conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, România are, în total, 95 de ambasade, 216 consulate și 10 delegații și reprezentanțe permanente în întreaga lume. Totuși, majoritatea acestora se regăsesc în Europa, respectiv SUA.

De asemenea, important de menționat este că din cele 216 consulate, doar 52 sunt consulate generale, restul fiind doar consulate onorifice. Consulatele generale sunt conduse de diplomați, aceștia fiind plătiți de statul român.

Consulatele generale oferă mai multe servicii diplomatice cetățenilor. În schimb, consulatele onorifice sunt conduse de cetățeni privați, în mod voluntar, iar statul român nu remunerează activitatea acestora.

În general, activitatea consulatelor onorifice este de a oferi asistență diplomatică (limitată) cetățenilor și de a promova socio-cultural România în țările în care aceștia se află.

Institutul independent „Lowy Institute” din Australia a publicat recent un index al diplomației globale (Global Diplomacy Index), unde măsoară modul în care țările lumii își exercită influența prin diplomație (înființarea unor noi misiuni diplomatice, menținerea acestora, prezența acestora pe glob, etc.). 

În 2024, China a fost considerată țara cu cele mai multe misiuni în străinătate (274 la număr), fiind urmată de Statele Unite (271 misiuni) și de Turcia (252 misiuni).

România nu se află nici măcar în top 60 al acestui index.

Conform metodologiei folosite pentru a realiza acest index, au fost excluse: consulatele onorifice, consulatele sau consulatele generale care sunt situate în același oraș cu ambasada, filiale sau birouri care nu au un șef de misiune dedicat la domiciliu, ambasade sau posturi închise temporare.  De asemenea, indexul calculează și prezența acestor misiuni diplomatice în afara continentului unde se află țara analizată.

---

Serviciile consulare în alte țări

---

China

Conform legislației chineze referitoare la serviciile consulare, cetățenii Chinei aflați în străinătate pot beneficia de următoarele servicii:

Consultanță și informare publică (Art. 4, 5, 10, 26)

Servicii preventive și educative:

Instruire privind legile și obiceiurile locale, riscuri legale sau culturale.
Furnizarea de ghiduri consulare, aplicații mobile,  platforme de alertă.
Sfaturi privind călătoria, rezidența, angajarea în străinătate.
Înregistrarea voluntară a cetățenilor chinezi în străinătate (pentru răspuns rapid în caz de criză).

---

Asistență Consulară (Art. 7–13, 16–17, 21–22)

Sprijin direct în activitățile și situațiile personale ale cetățenilor chinezi:

Emitere și reînnoire de pașapoarte, certificate de călătorie, documente temporare.
Notarizare și legalizare documente oficiale pentru uz în China (contracte, acte de stare civilă, diplome).
Asistență în cazuri de accidente, boli grave sau deces (informarea familiei, transportul corpului, acte funerare).
Sprijin în căutarea persoanelor dispărute.
Recomandarea de avocați, interpreți, medici autorizați în statul gazdă.
Facilitarea comunicării cu familia în China, în cazuri de urgență.

---

Gestionarea Situațiilor de Criză (Art. 14–15, 24)

Servicii în cazuri de urgențe majore sau dezastre:

Evacuarea cetățenilor din zone de conflict, revolte, terorism, cutremure sau epidemii.
Furnizarea de informații de securitate și alerte de călătorie (prin site-ul Ministerului de Externe Chinez, consulate, aplicația 12308).
Sprijin logistic în relocarea temporară sau repatriere.
Coordonare cu agențiile internaționale de protecție civilă.
Eliberarea de certificate de viață, domiciliu sau cetățenie.
Supralegalizarea și apostilarea documentelor (pentru uz oficial).

---

Medieri și soluționări extrajudiciare (Art. 19–21)

Mediere în litigii minore între cetățeni chinezi sau cu localnici,  în măsura posibilului.
Promovarea soluționării pașnice a disputelor și facilitarea dialogului cu autoritățile gazdă.

Deși majoritatea prevederilor sunt asemănătoare cu cele din legislația românească, se poate observa cum, în legislația chineză, multe aspecte ce țin de asistența consulară sunt mult mai detaliate decât cele din legislația de la noi.

Franța

Franța, țara din Uniunea Europeană aflată cel mai sus în indexul Lowy Institute (locul 5, cu 249 de misiuni diplomatice), oferă următoarele servicii consulare, conform legislației (Loi n° 2010‑853, Decretul n° 2014‑144, Decretul n° 2021‑691):

---

Servicii de stare civilă

Înscrierea nașterii unui copil de cetățenie franceză în registrele franceze.
Înregistrarea căsătoriilor și divorțurilor.
Transcrierea certificatelor locale (de naștere, deces etc.) în registrele franceze.
Eliberarea de acte de stare civilă (certificat de naștere, deces, căsătorie).

---

Documente de identitate și călătorie

Eliberarea de pașapoarte biometrice și carte de identitate națională (CNI).
Reînnoirea documentelor expirate.
Emiterea de titluri de călătorie de urgență (la pierdere/furt).
Legalizarea semnăturii actelor.

---

Înscrierea și participarea la alegeri

Înregistrarea pe listele electorale consulare.
Organizarea votului în străinătate (prezidențiale, legislative, referendumuri).
Emiterea de procuri de vot.

---

Asistență administrativă

Înscrierea în Registrul de Protecție Consulară (Art. 2, 3, 6, 14, 18–20)

---

Asistență consulară (protecție și urgențe)

Conform articolului 35 din Legea 2010-853 a Franței și art. 5 din Convenția de la Viena:

Asistență în caz de arest, accident, deces, deținuți în străinătate.
Emiterea de titluri de călătorie provizorii.
Asistență în cazuri umanitare sau evacuări.
Asistență juridică de bază (informativă, nu reprezentare).

---

Educație și sprijin social

Sprijin pentru școlarizarea copiilor francezi în străinătate (burse școlare).
Informare privind școlile franceze din rețeaua AEFE.
Ajutoare sociale de urgență (în cazuri foarte limitate).

---

Acte notariale și alte servicii (în funcție de țară)

Autentificarea unor acte.
Întocmirea de procuri, declarații, contracte de căsătorie.
Legalizarea de copii conforme.

Comparativ cu legislația românească, legislația franceză menționează educația și sprijinul social pentru copiii francezilor din străinătate ca fiind un serviciu consular.

Concluzie

Declarațiile lui Oana Țoiu sunt false – România nu are cele mai multe servicii consulare din lume. Legislațiile altor țări menționează multe servicii consulare distincte ce nu sunt prezente în legislația noastră, precum educația pentru copiii cetățenilor aflați în afara țării, regăsită în legea franceză.

De asemenea, accesibilitatea cetățenilor români la aceste servicii consulare este cu mult redusă față de alte țări, țara noastră nefiind prezentă în clasamentele ce contorizează misiunile diplomatice, respectiv diplomația în general.