Confruntat cu invazia Rusiei în Ucraina, Scholz le-a îndemnat pe cele 27 de state membre ale Uniunii Europene să „strângă rândurile, să rezolve vechile conflicte și să găsească noi soluții”, expunându-și viziunea asupra viitorului Europei în cadrul unui discurs susținut la Universitatea Charles din Praga.

„Europa noastră este unită în pace și libertate și este deschisă tuturor națiunilor europene care ne împărtășesc valorile”, a spus cancelarul federal.

Scholz a precizat că Germania a cunoscut o „schimbare fundamentală de opinie” în ultimele luni în privința sprijinului său militar pentru Ucraina.

„Vom continua să acordăm acest sprijin, în mod fiabil și, mai ales, atât timp cât va fi nevoie”, a declarat el în fața unei audiențe universitare pline.

Într-un discurs în Slovenia, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reluat promisiunea făcută Kievului, de a oferi sprijin „atât timp cât va fi nevoie”, făcând apel la „o nouă gândire strategică” care să susțină valorile europene.

Pandemia de COVID-19 și, în prezent, războiul din Ucraina au stârnit îngrijorarea liderilor europeni cu privire la vulnerabilitatea blocului comunitar în fața șocurilor economice și a riscului de a-și pierde credibilitatea în fața vecinilor săi.

În februarie, Scholz a anunțat o schimbare de paradigmă în politica externă și de apărare a Germaniei, angajându-se să crească cheltuielile militare, dar partenerii acestuia din coaliția de guvernare s-au arătat supărați de faptul că Berlinul a trimis prea lent armament greu Ucrainei.

Scholz s-a folosit de discursul său de la Praga, intitulat „Europa este viitorul nostru”, pentru a promite că Germania va trimite Ucrainei arme de ultimă generație, cum ar fi sisteme de apărare antiaeriană, sisteme radar și drone de recunoaștere, în următoarele săptămâni și luni.

De asemenea, Germania și-ar putea asuma responsabilitatea pentru consolidarea capacităților de artilerie și de apărare antiaeriană ale Ucrainei, a precizat cancelarul federal.

În ceea ce privește extinderea UE, Scholz a arătat că o tranziție treptată la votul majoritar reprezintă un pas înainte spre creșterea numărului de membri ai blocului.

Scholz a subliniat angajamentul Germaniei față de extinderea UE și a declarat că țările din Balcanii de Vest – Ucraina, Republica Moldova și, eventual, Georgia ar trebui să adere la blocul comunitar.

Accelerarea aderării?

Se fac tot mai multe apeluri pentru accelerarea procesului de aderare a țărilor din Balcanii de Vest candidate la UE, pentru ca acestea să nu-și piardă răbdarea și să nu ajungă sub influența Rusiei și a Chinei.

Von der Leyen, vorbind la un forum strategic în stațiunea slovenă Bled, a afirmat că progresul țărilor din Balcanii de Vest către aderare a fost încetinit „„de actorii internaționali, inclusiv de Rusia, care încearcă să submineze consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept”.

Criticii spun că plasarea acestor țări pe o listă de așteptare îndelungată se datorează în egală măsură reticenței multora dintre cele 27 de state membre actuale în privința extinderii în continuare a UE.

Scholz a recunoscut că o Uniune extinsă va aduce diferențe și mai mari între statele membre și a sugerat o reformă a practicilor de vot.

„Având în vedere că astăzi este necesară unanimitatea, riscul ca o singură țară să își folosească dreptul de veto și să le împiedice pe toate celelalte să meargă mai departe crește cu fiecare stat membru în plus”, a adăugat Scholz.

„Prin urmare, am propus o tranziție treptată la votul majoritar în politica externă comună, dar și în alte domenii, cum ar fi politica fiscală – știind foarte bine că acest lucru ar avea repercusiuni și pentru Germania”, a precizat el.

Apelul lui Scholz de a se ajunge la un acord asupra chestiunilor-cheie din cadrul UE cu o majoritate calificată, mai degrabă decât prin unanimitate, deși nu este o noutate, reprezintă un nou semnal de îngrijorare cu privire la faptul că multe dintre inițiativele blocului comunitar de abordare a crizelor – cum ar fi pandemia și războiul din Ucraina – sunt supuse veto-ului statelor membre individuale sau sunt diluate.

Menținerea unanimității ar fi și mai susceptibilă de a zădărnici ambițiile UE într-o uniune de mai mult de 30 de state, dar este puțin probabil ca statele mai mici și, în special, Ungaria și Polonia, să renunțe prea curând la dreptul lor de veto.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni, separat, la Paris, că în următoarele săptămâni va avea loc o primă discuție cu privire la ideea pe care a lansat-o, de creare a unei Comunități Politice Europene, un club care ar reuni țările candidate la aderarea la UE și pe cele din afara blocului – chiar și Marea Britanie, care a părăsit recent Uniunea – pentru a promova solidaritatea regională și a proteja valorile europene.

Foto: EPA

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.