Activitatea care a ajuns trend pe TikTok și fascinează generația Z: „Le dă senzația de libertate”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O nouă activitate a devenit un adevărat trend pe TikTok și fascinează generația Z. Tinerii sunt din ce în ce mai dornici să meargă la atelierele de olărit, potrivit portalului de știri Heute.at.
Cuprins:
Olăritul, activitatea care fascinează generația Z
Tinerii din Generația Z descoperă o nouă pasiune: ceramica. Rețelele sociale, în special TikTok, sunt pline de imagini cu grupuri de prieteni care modelează și pictează propriile farfurii și cești. Acest hobby a devenit tot mai multă popularitate în rândul tinerilor care aleg să lase telefonul deoparte și să se dedice unor activități practice.
Olăritul a câștigat din ce în ce mai mult teren în Europa, fiind o activitate la care tinerii se pot programa în special în weekend.
„Să observi cum o bucată de lut se transformă într-un obiect finit este un proces fascinant și meditativ”, a explicat Sirin AlMasri, artist ceramist și proprietar al ZOLTA Ceramics Studio din Viena, potrivit sursei citate mai sus.
În timpul atelierelor de olărit, tinerii modelează lutul cu mâinile goale, senzație care le dă sentimentul de libertate.
@natascha_nuetzl Soo cute?? #fyp #foryou #potterypainting #keramikbemalen @pat_riciaa_ @sabrina1401 @inher_notes ♬ πρωτότυπος ήχος - Spiros Zorpidis
„Sentimentul de a modela liber lutul cu mâinile, fără a cunoaște rezultatul exact, poate fi incredibil de eliberator”, a mai explicat ea.
În România, pasiunea pentru olărit s-a transmis din tată în fiu, iar tânărul spune despre meseria lui că este un „dar de la Dumnezeu”.
Olăritul a devenit un adevărat trend pe TikTok
Pe TikTok și Instagram, utilizatorii și influencerii împărtășesc experiențele lor în cursuri de olărit, atrăgând milioane de vizualizări.
De exemplu, un video al utilizatoarei TikTok Natasha, care descrie pictarea ceramicii drept „terapie pentru fete”, a generat peste 4 milioane de vizualizări și 600.000 de aprecieri.
Mai mult decât atât, artista Sirin AlMasri din Viena explică faptul că odată cu popularitatea olăritului pe rețele sociale, atelierele și cursurile au devenit mai accesibile pentru publicul larg.
@natascha_nuetzl Girl therapy #fyp #foryou #potterypainting #aesthetic #girltherapy @pat_riciaa_ @sabrina1401 @jacki_stgr ♬ som original - user35548547622
„Social media a schimbat profund percepția asupra ceramicii, transformând-o într-o disciplină multidimensională care îmbină arta, hobby-ul și stilul de viață”, a mai spus ea, pentru portalul austriac de știri.
Sirin AlMasri recunoaște rolul important al rețelelor sociale în popularizarea ceramicii.
„Platforme precum TikTok și Instagram au promovat masiv democratizarea și formarea comunității în scena ceramicii - făcând această formă de artă mai vizibilă și accesibilă ca niciodată. De asemenea, ele atrag o nouă generație de creatori și persoane interesate”, a mai spus ea.
@zolta.ig ✨ Started shaping a vase, ended up smashing it ? Sometimes the joy is just in the making, not in the keeping. Big thanks to the super talented @ammar_dalati for capturing this little drama so beautifully ?????? ＺＯＬＴＡ ＳＴＵＤＩＯ ???? . . . . . . . . . #zolta_me #ZoltaStudio #pottery #handmade #potterythrowdown ♬ Art - Piano Amor
Care sunt beneficiile cursurilor de olărit
Tânăra artistă din Viena a explicat și cât de importante sunt beneficiile claselor de olărit și a vorbit despre efectele terapeutice ale acestora.
„Acest proces lent, uneori fragil (de la modelarea lutului la pictare) ne învață să permitem un ritm diferit. Oferă o pauză binevenită de la lumea noastră digitală, rapidă, și ne invită să fim prezenți cu propriile mâini, gânduri și creații”, a mai spus ea.
Principalele beneficii ale cursurilor de olărit sunt:
- Dezvoltarea creativității și imaginației, deoarece participanții pot crea forme și obiecte unice din lut.
- Relaxarea și reducerea stresului, prin concentrarea asupra unui proces manual și artistic care calmează mintea.
- Îmbunătățirea coordonării motorii fine și a dexterității mâinilor, esențiale pentru modelarea lutului.
- Stimularea răbdării și atenției la detalii, deoarece olăritul necesită timp și precizie pentru rezultate bune.
- Oportunitatea de socializare și exprimare personală într-un cadru artistic și comunitar.
- Pentru unii, poate deschide și oportunități de dezvoltare profesională în domeniul artelor plastice sau al mestesugurilor.
Cursurile de olărit devin din ce în ce mai populare și în București. Dincolo de atelierele care se organizează ocazional pentru tinerii din Capitală, în oraș mai există și o cafenea unde doritorii pot merge să picteze căni sau alte obiecte din lut. Pentru cei care și-au făcut un hoppy din asta, lutul a fost util pentru a realiza mărțișoare sau alte obiecte ideale pe care să le oferi drept cadou personalizat.
Cum a început tradiția olăritului
Tradiția olăritului începe încă din preistorie, cu aproximativ 8-10 mii de ani în urmă, în perioada mezoliticului. Omul preistoric a observat că argila din anumite zone reține apa și este maleabilă, ceea ce a condus la ideea de a modela recipiente din lut umed, uscate inițial la soare. Ulterior, olăritul a evoluat în diverse civilizații, fiind prezent în Asia Mică, Egipt, Mesopotamia și alte zone încă din mileniul al VI-lea î.Hr.
Un progres major în arta olăritului a fost inventarea roții olarului, care a apărut în Mesopotamia în jurul anului 3500 î.Hr. Aceasta a permis fabricarea unor vase cu forme simetrice, utile pentru depozitarea alimentelor și altor bunuri. De-a lungul timpului, olăritul s-a manifestat în mai multe forme: ustensile, materiale de construcție (cărămizi) și ceramică artistică, devenind o artă cu rădăcini și tradiții diverse în multe culturi.
Când a apărut olăritul în România
Olăritul în România are origini foarte vechi, datând de aproximativ 4.600-5.000 de ani, încă din perioada neolitică. Primele vase descoperite erau realizate manual, cu decorații simple și un stil primitiv, iar olaritul a evoluat în diferite regiuni ale țării cu tradiții și tehnici specifice.
În perioada dacică, olăritul a căpătat elemente originale, noțiuni estetice și simboluri precum crucea celtică. Dacii au fabricat ceramică de calitate, folosind cuptoare și roata olarului, ceea ce a demonstrat o cultură proprie de meșteșug și artă populară. Producția ceramicii era diversificată, pentru uz casnic, ritualic și decorativ. De-a lungul timpului, olăritul a devenit o parte importantă a tradiției rurale românești, reflectând identitatea culturală a zonei.
Regiunile clasice de olărit în România includ Muntenia, Moldova, Transilvania și altele, fiecare cu stiluri și tehnici specifice, cum ar fi ceramica de Horezu sau cea de Cucuteni.
