În toată Europa, ba şi peste Ocean, a avut loc evaluarea populaţiei. Recensăminte clare, simple, la obiect şi operative, aşa încât să nu işte suspiciuni, ci să servească guvernelor la elaborarea unor politici economice şi sociale coerente. Autorităţile româneşti şi-au dat proba incompetenţei şi de astă-dată. Mai întâi, au alcătuit câteva caiete de chestionare, cu vreo sută, dacă nu şi mai bine de întrebări. Acţiunea nu a fost mediatizată, sub pretextul lipsei fondurilor, pe larg şi din timp, aşa încât lumea să fie bine informată. Chestionarele au fost îmbâcsite cu întrebări fără rost, stupide chiar (cine-i şeful familiei etc). Recenzorii au fost selectaţi greu (tâmpită, nu altfel, interdicţia cooptării şomerilor sau a pensionaţilor anticipat, oameni buni de muncă şi interesaţi), iar indemnizaţia mizerabilă (circa 35 de lei net, pe zi) i-a făcut pe mii dintre ei să abandoneze. Efectul? Până ieri, abia fusese recenzat un procent derizoriu din populaţie (în Capitală, cel mai puţin). Aş vrea să cred că rezultatele finale nu vor fi scoase din burtă…
Cireaşa de pe tortul bramburelii a fost şi este bâlciul Codului Numeric Personal. La reacţia publică legată de absurditatea declarării lui (în Germania, Spania, Portugalia etc., nici vorbă să fie cerut), Institutul Naţional de Statistică a dat înapoi, directorul de comunicare Vladimir Alexandrescu precizând, la 22 octombrie, că “oricine poate şi va fi recenzat şi în absenţa CNP, iar cei care refuză să-l divulge nu riscă absolut nici o sancţiune”. După trei zile, Alexandrescu a fost demis, iar şeful INS, Vergiliu Voineagu, s-a bâlbâit, anunţând iarăşi că e obligatorie, sub ameninţarea unor sancţiuni drastice, declararea CNP. Cum CNP nu are nici un rost într-o numărătoare, într-o evaluare strict statistică a populaţiei, încăpăţânarea de a-l pretinde n-a făcut decât să alimenteze bănuiala că listele, conţinându- l, ar putea fi folosite la fraude electorale. De aici, reticenţa populaţiei. În disperare de cauză, INS a mai improvizat ieri ceva, anunţând că, în Bucureşti, ar fi posibilă recenzarea online a celor care, desigur, au timp şi dotarea necesară, sau descărcarea de pe calculator, completarea şi trimiterea prin poştă, ori ducerea personal la primărie a formularelor. Timp şi bani.
O dată în plus, INS s-a dovedit a fi pentru populaţie (probabil, sub presiune guvernamentală) un ridicol emiţător de bâlbâieli, de aproximaţii şi de nervi. Nu e de mirare, dar nimeni nu mai crede în seriozitatea acestei instituţii care, bunăoară, ne tot anunţă că inflaţia e doar vreo 3-4%, când oricine o resimte în magazine şi în facturi la dimensiunea ei reală, mult mai severă decât un fantasmagoric “coş zilnic” ajustat de statisticieni la comanda guvernanţilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.